VIDEO Fond de investiţii cu bani europeni pentru firme IT: Cine poate obţine finanţare
Raluca Abrihan

VIDEO Fond de investiţii cu bani europeni pentru firme IT: Cine poate obţine finanţare

Thumbnail

Investiţiile de tip venture capital au început să se facă simţite şi în rândul firmelor IT româneşti. Cum funcţionează în plan local acest tip de fonduri şi cum pot obţine startup-urile româneşti astfel de investiţii, ce criterii trebuie să îndeplinească şi câţi bani pot primi – într-o discuţie cu unul dintre cele mai mari fonduri cu capital de risc din România şi Fondul European de Investiții, una dintre instituţiile finanţatoare.

  • Până 200.000 de euro pentru startup-uri aflate în prim stadiu de dezvoltare sau de peste 1 milion de euro pentru firmele IT care au deja produse care se se comercializează, sunt investiţiile pe care le face GapMinder, un fond de investiţii de risc cu un buget total de 40 milioane euro.
  • Ecosistemul românesc de startup-uri are tot mai muţi bani pentru finanţare, multe proiecte IT noi, dar mai are de învăţat cum se face un plan de creştere a afacerii.
  • Topul criteriilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească firmele care vor investiţii
  • Fondul European de Investiţii este principalul investitor al Gap Minder. Care este mecanismul prin care primesc bani managerii de fonduri.
  • Ce se întâmplă când startup-ul în care fondul a investit eşuează – câţiva paşi importanţi până la cazul extrem în care este declarat falimentul.

Dan Mihăescu – Partener Fondator GapMinder:

Ecosistemul românesc de startup-uri se relansează acum. El a fost creat şi crescut de mai mulţi ani de mai multe fornduri din regiune sau fonduri precum Catalyst, administrat de 3TS, creat printr-un prgram JEREMIE. A fost o perioadă în care nu au existat prea multe finanţări în piaţă.

În ultimii doi ani a început să se simtă mai multă energie în această parte – mai mulţi angel investors s-au grupat şi au susţinut ecosistemul, ceea ce este un lucru foarte bun. E nevoie de angel investors, sunt parteneri excepţionali pentru business-ul nostru.

Apoi a apărut Fondul European de Investiţii (FEI), care a avut menirea de a crea două fonduri. Unul dintre le este Gap Minder. Odată ce am devenit operaţionali am rezolvat o problemă de “oul şi găina” în ecosistem – atunci când există bani în piaţă şi antreprenorii sunt interesaţi să iasă din marile businessuri de software, spre exemplu, şi să creeze startup-uri care au o componentă tehnologică, văd că există şanse să îşi finanţeze afacerile şi să le ducă la nivelurile pe care şi le doresc.

Ce am văzut noi într-un an este că ecosistemul a evoluat foarte rapid. Într-un singur an am văzut circa 420 de companii, am investit în 5 la nivel de seed şi seria A şi 17-18 prin acceleratorul de afaceri, investiţii sub 200.000 de euro. Ceea ce arată că ecosistemul începe să prindă tracţiune: angel investors care se gupează în jurul startup-urilor şi care ne-au adus nouă startup-uri foarte frumoase, drept urmare startup-uri bune nu s-au mai uitat să îşi ridice finanţările în afara ţării, ci au avut oportunitatea de a ridica banii aici, în România. Vedem IP şi creativitate în ţară, afaceri care vor scala şi se vor extinde global.

Marea provocare

Este un mediu competitiv pentru startup-uri. Acestea trebuie să devină foate bune şi e nevoie să gândească afacerile pe termen lung chiar dacă sunt încă abia la început, dar este nevoie să facă şi paşii necesari atunci când compania este foarte “subţire”, are o companie de management foarte mică.

Finanţările trebuie gândite în paşi progresivi stage financing). Fondatorii de startup-uri de la noi au învăţat foarte mult din interacţiunile cu mentorii şi antreprenorii de afară prin evenimentele dedicate startup-urilor din regiune, sau din oraşe mari ca Londra, San Francisco. Ei au învăţat foarte bine cum se cum să-şi prezinte afacerea (să facă un pitch), ceea ce este un lucru foarte bun.

Observam totuşi că puţine dintre ele reuşesc să vină cu un plan concret despre cum îşi vor creşte afacerea de la ceea ce au acum, un produs, până la un business care se ajunge la Londra sau New York. Aptitudinile de prezentare a afacerii s-au îmbunătăţit mult, la fel şi cele de planificare financiară, mai au de lucrat la partea de pragmatism, să înveţe cum scalează o afacere în mod real.

Despre Gap Minder

Este un fond de Venture Capital, destul de tradiţional în ceea ce priveşte formatul. Este un fond focusat pe startup-urile din România. Am ridicat bani printr-un prgoram derulat de FEI. Avem ajuns la o dimensiune de peste 35 de milioane de euro şi sperăm să ajungem la 40 de milioane până în iunie.

O parte din fond este concetrată asupra startup-urilor care au deja un MVP (minimum viable product), pe care le ajutăm printr-un program de accelerare de afaceri – atât cu finanţare cât şi cu mini MBA, prin programul Techcelerator.

O altă parte din fond, una mai mare, se uită la startup-uri care deja comercializează un produs, care probabil s-au extins în afara ţării, au sucursale şi în alte părţi şi reuşesc să vândă acel produs în mod repetitiv. Aici am făcut anul trecut 5 investiţii, unele foarte cunoscute precutm startup-ul fintech TypingDNA sau SmartDreamers şi care scalează de la lună la lună, au echipe de business mature şi reuşesc să îşi ţină promisiunea de a creşte.

Firmele care merg prin programul de accelerare pot obţine investiţii de până la 200.000 de euro, în prim pas 25.000 de euro, iar apoi prin convertible note (un mecanism clasic în lumea startup-urilor) am mers până la 100 – 150.000 de euro invesiţi.

În categoria startup-urilor mai mari, am mers şi până la 1 milion de euro investiţie per companie. Aici politica este să urmăm anumiţi paşi pe măsură ce compania creşte, adică vom mai face şi alte investiţii, peste un an sau poate chiar peste şase luni, condiţia este să le acclererăm creşterea.

Cea mai mare presiune pe care o au startup-urile este lipsa timpului, şi noi încercăm să le ajutăm la acest capitol, prin metorat şi prin programul Techcelerator.

Camelia Drăgoi - Mandate Management-Equity, European Investment Fund:

Fondul European de Investiţii este principalul investitor, sponsorul Gap Minder.

În urmă cu 25 de ani când s-a înfiinţat instituţia noastră a fost creată cu scopul de a oferi finanţări de risc pentru IMM-uri. Ceea ce înseamnă capital de risc, equity, private equity, venture capital, garanţii, instrumente de împrumut cu partajarea riscului sau microfinanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii din europa.

Aceste finanţări nu sunt oferite de FEI direct IMM-urilor, noi lucrăm cu intermediari financiari, iar unul dintre ei este Gap Minder.

Ne bazăm în oferirea acestor finanţări pe resurse interne, într-o măsură mai mică şi într-o măsură mai mare pe resurse primite de la terţi, unul dintre ei, parternerul nostru şi acţionarul nostru majoritar este Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, Comisia Europeană, în mod direct prin programe precum COSME sau Horizon, ceea ce se grupează acum sub titulatura Planul Juncker ne oferă posibilitatea de a acorda o sumedenie de finanţări. Iar mai recent, în urmă cu 12-13 ani, a apărut ca variantă şi utilizarea fondurilor structurale alocate anumitor ţări sau regiuni pentru crearea acestor instrumente financiare.

În România, am început o colaborare în acest sens încă din 2008, când încă părea ceva exotic ca în loc de granturi să faci instrumente financiare, drept urmare la început ne-am izbit de foarte multe piedici. Dar am reuşit în 2012 să creăm fondul 3TS Catalyst, care are în portofoliu 10 investiţii, precum elefant.ro, SmartDreamers, SmartBill şi care a avut deja un exit prin vânzarea firmei Vector Watch către Fitbit.

A fost un început, în ceea ce priveşte partea de equity, în ceea ce numim fosta perioadă de programare a fondurilor structurale 2007-2013.

Acum 4 ani, în colaborare cu autorităţile române, ne-am gândit că este recomandabil să facem un efort mai mare pentru a dezvolta piaţa română de equity, care era în suferinţă, nu neapărat pe partea de investiţii mari, pentru că există fonduri regionale, inclusiv în rândul celor finanţate de noi, care fac investiţii în România, ci mai ales pe partea de Venture Capital şi să acoperim cât mai mult regiunile mai puţin dezvoltate.

Aşa că am început un demers targetat, începând din 2016 să folosim bani din fonduri structurale pentru noi fonduri de equity. Am semnat, în 2016 şi 2017, două contracte de colaborare, unul pentru a aloca fonduri pentru equity din Programul Operaţional de Competitivitate şi al doilea pentru a crea fonduri mai mature, de creştere, din Programul Operaţional Regional.

În decembrie 2018 au fost create fondurile Morphosis Capital şi Black Sea Fund, care împreună au la dispoziţie peste 90 de milioane de euro, cu tot cu investiţia privată, pentru a face investiţii de peste 4-5 milioane de euro în companii mature, care nu sunt din Bucureşti-Ilfov şi care sunt din sectoare considerate ca făcând parte din strategia naţională de competitivitate, conform indicaţiilor primite de la autoritatea de management.

Înainte de asta, şi în legătura directă cu Gap Minder, POC ne-a alocat 40 de milioane de euro pentru a da un impuls puternic ecosistemului de startup-uri din România. Astfel că, în 2016 am început să creăm acest produs. El exista deja într-o formă similară în Bulgaria, dar l-am îmbunătăţit şi l-am lansat în 2016 printr-un apel de expresii de interes, la care şi-au manifestat interesul foarte mulţi manageri de fond şi din care am ales două companii pentru a colabora, una dintre ele este Gap Mindier, iar alta este Early Game Ventures, care a lansat fondul mai recent.

Drept urmare FEI este investitorul principal cu resurse primite de la Guvern prin Fonduri Structurale, iar Gap Minder este un manager de fonduri, un partener care implementează strategia şi oferă finanţări directe întreprinderilor respectând regulile privind eligibilitatea, privind încurajarea unui ecosistem, care, deşi este vorba de o structură care are obiective comerciale nu sunt neapărat dedicate profitului. Obiectivul principal este încurajarea ecosistemului local.

Ce startup-uri pot obţine investiţii

Dan Mihăescu: Există mai multe seturi de criterii

  • unul este legat de competenţele care există la noi în echipă – drept urmare ne uităm la afaceri high tech, care sunt gata să scaleze comercial, dacă se poate să aibă deep tech, partea de inteligenţă artificială şi machine learning este şi mai bine, le prioritizăm.
  • potenţial mare de a creşte în valoare
  • apoi sunt criterii legate de sănătatea acelei companii, iar aici ne uităm în primul rând la echipe, care trebuie să fie mature, sudate şi suficient de puternice să ducă efortul acesta cât mai mulţi ani de acum încolo împreună.
  • apoi ne uităm la piaţă – potenţialul de piaţă al proiectului respectiv. Întotdeauna o piaţă care este în jos va bate şi cea mai bună echipă. Ne uităm la pieţe care sunt în creştere, cu rate mari de creştere, chiar dacă sunt pieţe specializate, nu pieţe mari, dar cu rate mari de creştere.
  • ne uităm la potenţialul lor de a vinde în pieţele respective. Aici ne uităm la modul în care ş-au construit produse, le-au standardizat, la modul în care pot să le vândă – direct sau prin canale de vânzare.
  • cerem şi părerea altor fonduri din regiune pentru că în felul acesta unori ne validăm, ne verificăm evalurile.

De asemenea trebuie să ne uităm dacă acste startup-uri sunt eligibile, iar aici sunt câteva criterii foarte bine definite prin mandatul pe care îl avem şi care este semnat cu toţi investitorii fondului nostru, primul fiind FEI. Câteva exemple de criterii de eligibilitate: criterii legate de nivelul firmei, de vechime, distribuţie geografică – cel mai important este ca aceste firme să fie structurate în România (apoi ele sunt structurate şi după ctieriu Bucureşti versus restul ţării). Apoi mai sunt câteva criterii care ţin de igiena firmelor respectie, să nu aibă datorii şi alte poveşti complicate.

Nu este o ştiinţă exactă, dar sunt criterii pe care le aplicăm foarte clar înainte de a ajunge să facem o investiţie.

Camelia Drăgoi:

Avem de a face cu o întâlnire fericită între faptul că sunt în România foarte multe startup-uri de finanţat şi faptul că priortiatea principală a Axei 1 din POC, care acordă aceste finanţări prin noi este să încurajeze cercetarea şi inovarea, iar o mare parte dintre aceste startup-uri sunt inovatoare şi fac cercetare şi dezvoltare. Şi atunci, ca să nu speriem prea mult lumea cu faptul ca ar fi foarte multe criterii de eligibilitate, observăm că sunt multe startup-uri care se încadrează în aceste criterii.

Ce se întâmpla în cazul eşecului

Dan Mihăescu:

Sunt mai multe etape în care se poate întâmpla acest lucru:

  • suntem destul de implicaţi în viaţa acestor startup-uri, ştim cam ce se întâmplă acolo şi încercăm să le revigorăm cât mai devreme dacă observăm că există o problemă, asta paote să însemne unoeri şi să le spunem că mai au nevoie de un om de marketing, spre exemplu, sau dacă unul dintre cei din startup ar trebui inlocuit cu altcinva cu mai multă experienţă.
  • dacă startup-urile fac acele schimbări noi putem să le ajutăm să treacă hopul, o caracteristică atât pentru VC cât şi pentru private equity – dacă există o problemă putem să controlăm cahsflow-ul companiei dacă credem în ea.
  • apoi, dacă nimic nu se întâmplă după aceşti paşi, probabil încerci să o vinzi – să vinzi asseturile, să vinzi drepturile de IP etc.
  • dacă nici asta nu este o reuşită, nu este niciun secret în lumea fondurilor VC, se întâmplă “să scoţi din priză companii” pur şi simplu, în momentul în care nu mai ai nicio şansă să o revigorezi.

Camelia Drăgoi:

Noi, în acord cu autoritatea de managemnt a Programului de Competitivitate am înţeles foarte clar că este vorba de finanţări riscante despre finanţări de early stage şi ne-am asumat acest risc, mai ales că în partea de accelerare statisticile spun că vor trece în fazele următoare de viaţă doar 20% dintre startup-uri, la nivel european. Ne-am asumat acest risc pentru că obiectul principal este colaborăm cu cât mai mule dintre aceste întreprinderi tinere pentru că iclusiv una care a ratat tot a avut ceva de învăţat din acest proces.

 

Vizualizari
2659
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings