Denisa Crăciun

Cazul Theranos: Elizabeth Holmes, fondatoarea startup-ului, condamnată la 11 ani de închisoare pentru fraudă

Thumbnail

Elizabeth Holmes, fondatoarea și CEO-ul Theranos, companie din Silicon Valley care anunța o revoluție în sistemul analizelor medicale și ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari, a primit o condamnare la 11 ani de închisoare pentru păcălirea investitorilor, potrivit BBC.

Cândva cunoscută ca „Fata de Aur” din Silicon Valley, Elizabeth Holmes susținea că tehnologia startup-ului său permite diagnosticarea unei boli folosind doar câteva picături de sânge. 

La începutul lui 2022, în ianuarie, Holmes, în vârsta de 38 de ani, a fost găsită vinovată pentru fraudarea investitorilor, conform The Guardian.

Este de așteptat ca fondatoarea Theranos să facă apel împotriva sentinței care a fost pronunțată vineri, 18 noiembrie, la tribunalul din San Jose, California. 

La proces, procurorii au spus că ea a indus cu bună știință în eroare medicii și pacienții cu privire la un produs al Theranos, Edison, despre care susținea că poate „detecta” cancerul, diabetul și alte afecțiuni folosind doar câteva picături de sânge. 

De asemenea, ei au mai spus că Elizabeth Holmes a exagerat când a prezentat rezultatele companiei în fața investitorilor.

Povesta startup-ului Theranos. De la succes la declin 

Theranos este o companie fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care pe atunci avea 19 ani și renunțase la studiile de la Standford University spunând că vrea să își aprofundeze cercetările.

Holmes a reușit să strângă investiții peste de 900 de milioane de dolari de la miliardari precum magnatul media Rupert Murdoch și mogulul tehnologiei Larry Ellison, scrie BBC

CEO-ul Theranos, acum în vârstă de 37 de ani, comparată de-a lungul timpului chiar cu Einstein, Elon Musk sau Steve Jobs, era numită cu aproape 10 ani în urmă „Fata de Aur” din Silicon Valley, fiind cea mai tânără miliardară americană, care a ajuns la o asemenea performanță prin propriile puteri.

Business-ul antreprenoarei a pornit de la frica sa pentru ace. Scopul startup-ului a fost ca analizele de sânge să se poată face mai rapid și mai puțin dureros. 

Tehnologia folosea un "nano-container" pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară. Picătura de sânge ajungea într-un mic cartuş special ce era introdus într-un aparat de citire care analiza sângele şi trimitea prin wireless rezultatele în baza de date a companiei, aceste rezultate urmând să ajungă apoi la doctorul fiecarui pacient.

Theranos susținea pe atunci că toată acestă procedură dura extrem de puţin, totul se făcea rapid şi puteau fi efectuate peste 30 de tipuri de analize de sânge, dintr-o singură picătură extrasă, la costuri foarte mici.

Succesul companiei era și în atenția presei. Așa se face că în octombrie 2015 a început declinul Theranos, în urma unei anchete a The Wall Street Journal care a arătat că startup-ul ar fi furat tehologii de la alte companii și nu era capabil să facă analizele promise.

Jurnalistul John Carreyrou, cel care a făcut publică povestea Theranos, a realizat o serie de articole despre acest subiect și a redactat inclusiv o carte despre eșecul startup-ului considerat la început „revoluționar”: „Bad Blood: Secrets and Lies in a Silicon Valley Startup”.

John Carreyrou, născut din mamă de origine americană și tată francez (este fiul jurnalistului francez Gérard Carreyrou), a lucrat timp de 20 de ani pentru The Wall Street Journal, din 1999 până în 2019, potrivit Wikipedia. El a câștigat de două ori premiul Pulitzer, în 2003 și în 2015.

Înainte de publicarea anchetei despre compania de testare a sângelui, în octombrie 2015, fondatoarea Theranos a făcut tot posibilul să împiedice apariția acesteia în WSJ, arată CNBC. Astfel, Elizabeth Holmes a încercat să-l convingă pe miliardarul australian Rupert Murdoch, care deține The Wall Street Journal, să nu publice materialul.

Totuși, articolul a apărut la mijlocul lui octombrie 2015 în WSJ.

După dezvăluirile WSJ, autoritatea americană Food and Drug Administration a anunțat că dispozitivele companiei nu au fost testate în întregime și nici autorizate înainte de a fi folosite pe pacienți.

Așa a ajuns Elizabeth Holmes să fie cercetată pentru păcălirea investitorilor, a doctorilor și a pacienților Theranos.

BusinessInsider a relatat că Theranos a renunțat treptat la aproape toți angajații, și a fost nevoită să achite datorii imense creditorilor, precum și amenzile uriașe primite de-a lungul timpului, ajungând astfel în faliment, în 2018. 

Parallax

Vizualizari
2860
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri