Claudiu Zamfir
Producătorii români de salam de Sibiu și alte produse din carne de porc vor putea exporta și pe piața din SUA, în anumite condiții, după ce autoritățile americane de siguranță alimentară au stabilit că standardele legale în domeniu, din România, corespund exigențelor din Statele Unite.
„Ne bucurăm că salamul de Sibiu și alte produse românești din carne de porc vor ajunge în Statele Unite. Recent, Serviciul de Inspecție și Siguranță Alimentară (Food Safety and Inspection Service - FSIS) al U.S. Department of Agriculture a stabilit că legile, reglementările și sistemul de inspecție pentru siguranța alimentelor din România ating un nivel de protecție echivalent cu cel aplicat pe plan intern în Statele Unite, restabilind astfel eligibilitatea României de a exporta în SUA produse din carne de porc provenite din unități românești certificate” - a scris, pe Facebook, Ambasada SUA la București.
Luni, producătorul de mezeluri Cris-Tim, fondat de Radu și Cristina Timiș, a anunțat și el că autoritățile americane au dat undă verde pentru salamul de Sibiu IGP - indicație geografică protejată.
„România devine eligibilă să exporte salamurile crud-uscate, categorie din care face parte și faimosul salam de Sibiu IGP. Liderul pieței, grupul Cris-Tim a jucat un rol determinant în decizia autorităților americane de resort de a permite importul acestei categorii de produse din România. Ne bucurăm că după ani de muncă susţinută a fost posibilă această realizare” - a scris firma românească, pe Facebook.
Într-adevăr, pe site-ul oficial al FSIS se arată că sunt permise, în anumite condiții, importurile pe piața din SUA a anumitor produse din carne de porc din România, însă există și unele restricții care țin de protecția împotriva pestei porcine, în condițiile prezenței acestei boli care afectează suinele, pe teritoriul României.
Reamintim că, din anul 2016, produsul "Salam de Sibiu" este protejat ca brand românesc, de Uniunea Europeană, prin sistemul de denumire de indicație geografică protejată.
Salamul de Sibiu a fost produs pentru prima dată de catre un italian, stabilit în Regatul României, acum mai bine de 100 de ani, potrivit informațiilor de la Ministerul Agriculturii.
Istoria produsului Salam de Sibiu începe in anul 1910, atunci cand Filippo Dozzi, profitând de conditiile climaterice favorabile producerii salamului crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung și cu garanție de luni de zile, s-a hotărât să cumpere în Sinaia o clădire care adapostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel.
Trecătorile tradiționale, prevăzute cu vămi oficiale, ce legau Transilvania de Țara Românească, erau situate pe Valea Teleajenului (cu ieșire la Săcele), pe Valea Dâmbovitei (cu vămi la Rucăr și Bran spre Brasov și pe Valea Oltului) si cu vama la Turnu Roșu (ieșire spre Sibiu).
Dozzi începe să vândă produsul cu denumirea de "Salam de iarnă", iar pe ștampila de export aplicată pe documentele ce insoteau marfa era inscriptionata "Vama Sibiu", întrucat această vamă era punctul de ieșire spre teritoriul austro-ungar. Deoarece în Ungaria existau fabrici concurente care produceau un salam asemănător cu cel produs de Dozzi, existau si restrictii privitoare la tranzitarea transporturilor cu salam romînesc pe teritoriul Ungariei.
Astfel, în comenzile venite de la partenerii externi numele produsului devine mai întâi "Salam din Vama Sibiu", pentru ca mai apoi sa fie numit "Salam Sibiu".
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunsi la maturitate si din slanina tare. Amestecul este umplut în membrane naturale și/sau colagenice și supus afumării cu lemn de esență tare, maturării și uscării la rece, conform rețetei publicate de Ministerul Agriculturii și de producătorii care au depus dosarul de înregistrare la Comisia Europeană.
Pentru maturare se utilizeaza produse alcoolice - vin alb, vin roșu, vin rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) - Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conțin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Cea mai importantă contribuție în crearea gustului sunt aromele formate in cursul fermentației (care incepe din momentul umplerii în membrană și se desăvârșește prin procesele de afumare la rece și maturare-uscare) din zaharurile adăugate, din aminoacizii existenți sau din cei formati prin hidroliza proteinelor, precum si cele formate prin degradarea lipidelor.
Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de maturare-uscare îndelungată (minim 60 de zile în prezența mucegaiului nobil) are o aromă specifică, inconfundabilă.
Producătorii român mai spun că România are o tradiție de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentatie foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaș) și cel a Văii Prahovei.
----