Legea care sperie internetul va ierta startup-urile: Reforma drepturilor de autor

Parlamentul European a aprobat reforma drepturilor de autor. Regulamentul este o actualizare a unei directive din 2001 privind copyright-ul și vizează modernizarea acestor reguli pentru epoca digitală. În acest fel, UE dorește să oblige platformele precum Google sau Facebook să plătească pentru secvențele de conținut pe care le preiau de la furnizorii media (așa-numita taxă pe link) și platformele de distribuție (Youtube, Facebook) să scaneze conținutul încărcat de utilizatori pentru a se asigura că sunt respectate drepturile de autor. Totuși, de această dată, textul regulamentului exclude platformele online mici și micro, pentru a susține startup-urile. 

Regulamentul se va aplica și fragmentelor (chiar și unde este afișată doar o mică parte a unui text). În practică, această reformă impune platformelor și agregatoarelor online să plătească titularilor de drepturi materialele protejate prin copyright pe care le pun la dispoziție în online. Textul Parlamentului solicită în mod special ca jurnaliștii înșiși, și nu doar redacțiile lor, să beneficieze de banii care rezultă în acest fel.

În același timp, în încercarea de a încuraja start-up-urile și inovarea, textul scutește acum platformele mici și micro, potrivit unui comunicat de presă remis de Parlamentul European. 

Reuters notează că proiectul amendat a fost adoptat cu 438 de voturi pentru, 226 împotrivă și 39 de abținteri, în condițiile în care, în iulie, majoritatea respinseseră o abordare dură propusă de comitetul însărcinat de Parlamentul European să se ocupe de acest subiect.

Peste 70 de experți — inclusiv inventatorul World Wide Web, Tim Berners-Lee și fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales — au criticat propunerea, spunând că va transforma internetul într-un "instrument de supraveghere și control automatizat al utilizatorilor săi“.

Este important de reținut că drumul reformei este departe de sfârșit. Legislația aprobată astăzi mai are de trecut de încă un vot final în Parlamentul European, în ianuarie (unde este posibil, deși puțin probabil, să fie respinsă). Ulterior, statele membre ale UE vor trebui să stabilească modul în care va fi pusă în aplicare directiva. Cu alte cuvinte, fiecare țară va putea să interpreteze directiva așa cum consideră de cuviință.

Inițial, în iulie, parlamentarii europeni au votat împotriva directivei de copyright (318 parlamentari au respins discuțiile, în timp ce 278 au votat în favoarea acestora, iar 21 s-au abținut). 

Citește și Parlamentul european a respins legea care amenința internetul așa cum îl știm astăzi

Ce s-ar putea întâmpla dacă reforma ajunge să fie adoptată

Pentru mulți, problema cu Articolul 13 este destul de clară. Este ca ID-ul de conținut YouTube, dar pentru întregul internet. Axel Voss, membrul Parlamentului European care a preluat conducerea proiectului de lege privind drepturile de autor, a susținut că limbajul propus nu menționează un filtru, deși acesta specifică necesitatea utilizării "tehnologiilor eficiente" pentru a preveni încălcarea drepturilor de autor. Deși limbajul recent revizuit scutește site-uri cum ar fi enciclopediile online (Wikipedia), Voss a spus în trecut că nu poate anticipa care platforme vor fi afectate.

Pentru a exemplifica ce se poate întâmpla, The Verge amintește de momentul în care YouTube a scos de pe platforma sa un videoclip cu păsări care ciripesc în fundal, deoarece o melodie avangardistă din baza de date privind drepturile de autor avea, de asemenea, păsări care ciripeau în fundal; videoclipurile NASA cu aterizarea pe Marte au fost scoase de pe internet de o agenție de știri; o transmisiune live a fost oprită pentru că oamenii au început să cânte “mulți ani trăiască”. Toate acestea s-au întâmplat în ciuda faptului că Google este foarte bun la ceea ce face.

În timp ce Articolul 13 a atras mai mult atenția, există și Articolul 11, care impune o taxă pentru preluarea știrilor. Practic, acesta va obliga pe cei care utilizează fragmente de conținut  jurnalistic online să obțină mai întâi o licență de editor. Spania a încercat acest lucru în 2014, rezultând închiderea temporară a Google News Spania, scrie The Guardian. Un studiu din 2015 a constatat că taxa ar costa milioane de dolari pentru redacții și că nu există nici o "justificare teoretică sau empirică" pentru asta, scrie ArsTechnica.