Ce trebuie să ştie angajatorii dacă au angajaţi aflaţi în carantină sau izolare la domiciliu din cauza coronavirusului
Raluca Abrihan

Ce trebuie să ştie angajatorii dacă au angajaţi aflaţi în carantină sau izolare la domiciliu din cauza coronavirusului

Thumbnail

Angajaţii obligaţi să stea în carantină sau în izolare la domiciliu au dreptul la concediu medical printr-o procedură simplă. În anumite cazuri, precum ale activităţilor prin telemuncă, angajaţii ar putea lucra la program normal chiar dacă sunt izolaţi la domiciliu.

Iată procedura pentru eliberarea concediului medical pentru salariaţii aflaţi în carantină sau în izolare la domiciliu, transmisă de CNAS:

  • Asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor  cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare.
  • Astfel, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.
  • Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.
  • În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar  numai pentru luna în curs sau luna anterioară.
  • Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.
  • De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
  • Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
  • Menționăm că în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricția prevazută la art. 20 alin (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia  „medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape”, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă și nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală).

Angajaţii care o călătorit în zone cu risc ridicat de COVID-19 sau au intrat în contact cu persoane infectate cu acest virus au obligaţia de a anunţa DSP, care va hotărî dacă este nevoie de carantină sau izolare la domiciului. În caz contrar ei riscă amenzi sau chiar închisoare.

În ceea ce priveşte concediul medical, anumite excepţii ar putea fi în cazul firmelor care au angajați ce lucrează de acasă, precum programatorii sau alţi IT-işti, cei care prin contract prestează activităţi prin telemuncă.

Angajaţii care muncesc de acasă pot să lucreze în continuare la timp întreg (sau cum este prevăzut în contractul de muncă) chiar dacă autorităţile au decis că trebuie să stea în izolare la domiciliu, dacă starea lor nu necesită concediu medical.

Legea privind reglementarea activităţii de telemuncă definește telemunca astfel:

„Forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”.

Angajații care desfășoară activități de telemuncă se numesc telesalariați.

Din definiția telemuncii, care implică tehnolologia informației, precum și din practica pieței muncii, putem recunoaște angajați care s-ar putea încadra în activitatea de telemuncă: programatorii, content marketerii, specialiștii în SEO (oprimizarea site-urilor pe motoarele de căutare), social media etc.

Parallax

Vizualizari
19852
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings