Claudiu Zamfir
Liderii a două organizații de patroni români nu sunt neapărat împotriva creșterii salariului minim pe economie din 2019, anunțată de ministrul Muncii, însă atrag atenția că o astfel de măsură nu trebuie decisă fără o fundamentare economică privind efectele asupra locurilor de muncă.
Guvernul va crește salariul minim brut pe economie cu 150 de lei în 2019, a anunțat recent ministrul Muncii, Olguța Vasilescu. Astfel, în 2019, în toată economia României, salariul minim brut va creşte de la 1.900 de lei la 2.050 de lei.
La 2.050 de lei salariu brut, angajatul ar urma să primească un salariu net (în mână) de 1.247 de lei, iar patronul ar urma să suporte în total costuri salariale de 2.096 de lei, cu tot cu contribuția asiguratorie pentru muncă.
În prezent, la salariul minim brut de 1900 de lei, angajatul ia un salariu net de 1.162 de lei (dacă nu are persoane în întreținere), iar patronul suportă un cost salarial întreg de 1.943 de lei.
Prin urmare, din anul 2019, la salariul minim, lucrătorul va câștiga 85 de lei la salariul net, iar patronul va pierde 153 de lei.
În programul de guvernare 2018-2020, depus de actualul Guvern (Dăncilă), se prevedeau creșteri și mai mari ale salariului minim: „Salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net”.
La un salariu net majorat cu 100 de lei, în 2018, patronul ar fi fost nevoit să suporte cost salarial de 2.126 de lei, iar angajatul ar primi 1.262 de lei.
Am încercat să înțelegem cum primesc patronii români vestea că vor suporta costuri salariale mai mari la remunerația minimă din 2019. Am vorbit cu liderii a două organizații de firme românești: Cristian Pârvan, liderul Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) și Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprindeirilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Cristian Pârvan, de la PIAROM, crede majorarea salariului minim va afecta firmele cu valoare adăugată mică, în zona serviciilor și a producției în lohn.
„La activitățile de producție cu marje de profit mică va fi problema, pentru că din păcate avem o structură economică ce a favroizat ani întregi dezvoltarea de capacități de producție cu minimum de competențe: cablaje auto, confecții, HoReCa”, a spus Pârvan, pentru StartupCafe.ro.
El a anticipat totuși că majorarea salariului minim va pune presiune și pentru creșterea salariilor mai mari de pe grilă, pentru că lucrătorii care erau în vecinătatea salariului minim vor cere la rândul lor majorări.
Patronii români membri ai PIAROM nu se opun neapărat majorării salariului minim, dar cer Guvernului să ia măsuri de dezvoltare a companiilor cu produse valoroase în piață, care nu depind de salariul minim.
„Nu avem noi cum să fim contra, este o decizie guvernamentală. Mediul de afaceri e conștient că va crește salariul minim, România nu-și permite să lucreze numai pe salarii mici. Când ai inflație, atunci evident că salariul trebuie să asigure un minim de interes de a munci. La 1900 de lei, salariul minim brut, lucrătorul rămâne cu 1160 de le în mână și muncește 8 ore pe zi, 20 de zile pe lună. Mai bine ia ajutor social minim 600 de lei, mai face o muncă la negru, mai ia 1000-2000 de lei și gata. Este zero intreres al guvernelor de a stimula cercetarea și inovarea și intrducerea pe piață a produselor românești competitive, cu valoare adăugată mare”, a spus Pârvan.
Liderul patronal crede însă că statul face firmelor un rău mai mare prin faptul că a crescut nejustificat salariile bugetarilor, ceea ce face mai atractve joburile de la stat decât cele din mediul privat, iar firmele pierd lucrători:
„Cea mai gravă este concurența neloială pe care o face statul cu salariile lui față de mediul privat. Aia e mai dureroasă pentru mediul de afaceri privat, pentru că nu mai găsește angajați din cauza salariilor mari care sunt la stat, unde nu ai termene, nu ai calitate, nicio răspundere”.
Nici Florin Jianu, președintele Consilului Național al IMM-urilor, nu se opune neapărat unei creșteri a salariului minim pe economie, ci majorării acestuia fără să existe o fundamentare științifică.
„Nu ne opunem creșterii salariului minim, dacă există o fundamentarea politicilor publice. Guvernul trebuie să explice într-o fundamentare că România își sumă să piardă niște locuri de muncă în lohn, confecții, firme de pază și câștigă poate în industrie. Firmele mici, mai ales în zona rurală, în comerțul mic, depind foarte mult de salariul minim, e vital pentru ele. Nevenind și cu stimulente pentru firme, încurajezi munca la negru. Aici ar trebui coroborat și cu eficiența instrumentelor europene de care dispune ANOFM, tot ce însemană ucenicia, stagii de practică. Aceste instrumente pot contrabalansa o perioadă deficiențele de productivitate în firmele mici”, a declarat, pentru StartupCafe.ro, Florin Jianu.
„Comisia Europeană, în raportul semestrial, semnalează lipsa fundamentării în stabilirea salariului minim în România. Nu se stabilește pe baza unei fundamentări științifice și a dialogului cu partenerii sociali. Lucrul acesta creează lipsă de stabilitate și predictibilitate, pentru că nu ai o prognoză a salariului minim pe niște ani. Și mediul de afaceri e luat prin suprindere. Programul de guvernare nu ține loc de fundamentări științifice privind nivelul salariului minim. Creșterea salariului minim nefundamentată științific se vede pe urmă în inflație, în scumpiri, care depășesc apoi creșterea salariului minim”, a mai spus Jianu.
Pe de altă parte, Jianu nu crede că majorarea salariului minim pe economie a condus la stoparea plecării forței de muncă din România. „Nu am văzut ca această creștere a salariului minim să însemne un plus pentru economie, românii tot pleacă în străinătate, nu se oprește exodul”.