Claudiu Zamfir

România a renunțat iar să-și mai propună o dată de aderare la Zona Euro, iar acum dă vina și pe războiul din Ucraina. Măsuri fiscale pentru firme în programul de Convergență 2022

Thumbnail

Guvernul și Banca Națională au renunțat să mai menționeze o dată anume ca obiectiv de aderare a României la Zona Euro, susținând acum că își „axează eforurile” pe revenirea socio-economică după pandemia COVID-19, dar și pe reducerea efectelor negative ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În schimb, Bulgaria și-a stabilit data de 1 ianuarie 2024 ca obiectiv de trecere la moneda euro. Asta scrie în programul de convergență 2022-2025, un document programatic adoptat recent de  Guvern și trimis la Comisia Europeană.

În principiu, toate statele membre UE au ca obligație să adere, la un moment dat, la Zona Euro, cu anumite excepții. Marea Britanie a fost o astfel de excepție, care și-a negociat păstrarea lirei sterline, iar în cele din urmă a și părăsit Uniunea Europeană cu totul. În prezent, Danemarca a mai rămas în UE ca excepție de la a trece la moenda euro, având o „clauză de neparticipare”, pe care și-a negociat-o.

Bulgaria și-a fixat data de 1 ianuarie 2024 de la care să treacă de la leva la euro. A și făcut pași importanți în această direcție, împreuncă cu Croația, cea mai nouă membră a UE. Încă din  10 iulie 2020, leva bulgărească și kuna croată au fost incluse în mecanismul cursului de schimb (MCS II).

În schimb, România, după ce a ratat termen după termen pe care și l-a propus oficial pentru trecerea la euro, de ani buni, a renunțat cu totul la a mai menționa o dată-țintă. Nici Guvernul Ciucă nu mai menționează în Programul de convergență 2022 o dată la care să-și propună aderarea la grupul select al celor 19 state UE care au euro. Executivul spune doar că vrem în Zona Euro, dar nu și când vrem.

În documentul transmis la Bruxelles, Guvernul notează evaziv:

„România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, însă în prezent eforturile Guvernului se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina, efecte ce sunt resimțite pe 3 paliere:

  • a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației;
  • b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului;
  • c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.

Măsuri fiscale pentru firme

Din perspectiva proiecțiilor privind veniturile bugetare în 2022, Guvernul a precizat că „a luat în considerare” o serie de măsuri legislative (cele mai multe, deja introduse), printre care:

  • instituirea regulilor de consolidare fiscală (grup fiscal), cu aplicabilitate începând cu anul fiscal 2022;
  • acordarea unei reduceri a impozitului în intervalul 2%-10% pentru perioada 2021-2025 la determinarea impozitului pe profit în funcție de menținerea/creșterea capitalurilor proprii, sau de nivelul de creștere a capitalurilor ajustate fiscal;
  • abrogarea modificării privind deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor,  înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, concomitent cu modificarea procentului de  deducere, de la 30% la 50%, a ajustărilor pentru creanțele neîncasate;
  • prelungirea perioadei de suspendare a reglementărilor referitoare la facilitatea fiscală pentru cheltuielile cu educația timpurie, până la data de 31 decembrie 2022;
  • Instituirea de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri și respectiv, susținerea lichidităților de la nivelul contribuabililor, în contextul pandemiei de COVID-19, prin scutirea temporară de la impozitul specific unor activități a contribuabililor din domeniul HoReCa, ce intră sub incidența Legii nr. 170/2016;
  • majorarea plafonului neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări  sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment în cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaților cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie și cele oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 Iunie;
  • eliminarea din categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou în corelare cu măsura modificării tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și includerea în baza de calcul al acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cele în care se acordă cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
  • extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 5% (prin modificarea plafonului valoric și a condițiilor pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, pentru livrările de energie termică destinată populației, lemn de foc, manuale școlare, cărți, ziare și reviste transmise pe cale electronică)
  • reglementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, precum și factura electronică la nivel național.
  • Pentru pensionari: eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depășesc suma lunară 4.000 de lei.  

Descarcă de AICI programul de Convergență 2022-2025

Parallax

Vizualizari
3869
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri