Reprezentant IMM despre impozitarea micro plănuită de Guvern: Zăpăcim pe toată lumea, îi înnebunim pe toți, nimeni nu mai înțelege absolut nimic

Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (CNIPMMR), organizație patronală reprezentativă în sectorul IMM, a criticat, miercuri, planurile Guvernului de a schimba impozitarea pe venitul microîntreprinderilor, antrepoprenorii cerând un sistem fiscal simplu.

„Trebuie să fie o fiscalitate simplă pentru microîntreprinderi, atât ca aplicare și înțelegere pentru firme, dar și pentru stat. Pentru că, dacă introducem tot felul de condiționări, spunem că impozitarea este 1%, dar această impozitare de 1% e condiționată de o rată a profitabilității mai mică de 30%, altfel, în luna respectivă, schimbi impozitarea, e condiționată de faptul că ai angajați, n-ai angajați și tot felul de astfel de lucruri. Mai mult zăpăcim pe toată lumea, îi înnebunim pe toți, nimeni nu mai înțelege absolut nimic. Hai să stabilim un prag al impozitării simplu, ușor de aplicat” - a spus, miercuri, președintele Consiliului IMM, Florin Jianu, într-o conferință.

El a precizat că aceasta a fost una dintre „liniile roșii” pe care organizația de patroni IMM le-a prezentat Comisiei Europene și Guvernului într-o scrisoare.

De asemenea, Consiliul IMM cere Guvernului menținerea cotei reduse de TVA de 9% la serviciile din turism.

„În sectorul ospitalității, Bulgaria are TVA 9%, România trebuie să mențină 9% dacă vrem să mai menținem o brumă de turism în această țară și de competitivitate” - a mai spus Jianu.

În context, Jianu susține că premierul Marcel Ciolacu a promis că va mai avea o întâlnire cu mediul de afaceri înainte ca Guvernul să decidă noile măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv prin modificarea de taxe.

„Din discuția pe care am avut-o cu prim-ministrul, dânsul a spus că o să mai aibă o întâlnire cu mediul de afaceri, o întâlnire finală. Noi am solicitat să nu fie un pachet atît de larg de măsuri, ci să fie 4-5 măsuri care să aibă impact major, care să însemne reforme în Rpmânia, pornind cu reforma statului, companii mari și abia lăsând la sfârșit, poate anul ăsta lăsăm la sfârșit companiile mici” - a afirmat reprezentantul antreprenorilor IMM.

Totodată, Jianu a atras atenția că Guvernul a fost informat de Comisia Europeană încă din octombrie 2022 asupra creșterii excesive a deficitului bugetar al României, dar autoritățile române nu au făcut nimic.

„Ceea ce am constatat, în discuțiile cu Comisia Europeană, e faptul că Guvernul a fost informat încă din octombrie 2022 și martie 2023 asupra situației economice din România și asupra acestui potențial deficit excesiv pe care România s-ar putea să-l aibă la sfârșitul acestui an. Ce s-a făcut din martie până acum?” - a declarat  Florin Jianu.â

Principalele modificări fiscale analizate de Guvern, cărora li se opune Consiliul IMM:

• 1% impozit pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariați și care realizează venituri care nu depășesc 300.000lei și nu au realizează venituri din anumite sectoare din IT, HORECA și sănătate,
• 3% impozit pentru microîntreprinderile care au salariați și realizează venituri de peste 300.000lei sau realizează venituri din activitățile de mai sus, nedepășind plafonul de 500.000euro venituri,
• Trecerea la impozit pe profit de 16% în cazul în care o firma depășește în cursul anului o rata a rentabilitatii (profit net/venituri total) peste 30%,
• Limitarea deţinerii de către acelaşi acţionar/asociat a cel mult 1 firmă eligibilă să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor,
• Limitarea aplicării impozitului pe venit pentru firmele care obţin venituri din consultanţă şi management în cazul cărora veniturile de acest tip nu pot depăşi 20% din totalul veniturilor obţinute.

Potrivit unor surse politice citate de HotNews, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a prezentat, luni și marți, Comisiei Europene, o serie de mpsuri fiscale, pentru reducerea deficitului bugetar:

• la microîntreprinderi până în 300.000 lei se va plăti impozit de 1%, peste 300.000 lei și până în plafonul de 2.5 milioane de lei se va plăti 3% pe cifra de afaceri.
• mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
• taxă de 0,3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar.
• impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%.
• se menține eliminarea facilităților fiscale pentru agricultura și construcții.
• se introduce impozit pe venit pentru IT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
• la PFA pentru CASS se păstreaza plafoanele de 6, 12, 24 de salarii, dar ce depășește se plătește la venitul real. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.

Potrivit datelor Cpnsiliului IMM, în România, în anul 2023, funcționează aprox. 540.000 microîntreprinderi (care s eăncadrează acum la impozitul pe venitul microîntrepărinderii). Toate aceste microîntreprinderi au minimum 1 salariat, crescând contribuțiile încasate la stat cu cel puțin 200 milioane de lei.

Impozit pe venit estimat a fi încasat de la aceste firme este de aprox. 4,5 miliarde de lei pentru veniturile din anul 2023.

„Impozitul pe profit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri în anul 2022 peste 500.000 euro este de 3 miliarde de lei, dar probabilitatea de încasare este foarte redusă în condițiile în care firmele își vor diminua investițiile, disimula veniturile, reduce profiturile pentru a nu depăsi plafonul și pentru a plăti cât mai puțin la stat” - susține Consiliul IMM.

„Liniile roșii” pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României, în viziunea Consiliului IMM

În scrisoarea transmisă Comisiei Europene și Guvernului, CNIPMMR a trasat următoarele „linii roșii” pentru reformele fiscale propuse de guvernanți:

1. Principiul „de la mare la mic”

Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii – multinaționale – și, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor. De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.

2. Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024

Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.

3. Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani

Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.

4. Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)

Aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fara birocrație și alte constrângeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.

5. Lansarea de programe naționale și europene

Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.

6. Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin

Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.

7. Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite

Salariile trebuie majorate la nivel național într-o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.

8. Vouchere

Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane.