Reglementare în comerțul online românesc: Consumatorii își vor putea lua de la ANAF un număr de identificare digitală (NID), pentru a înlocui CNP-ul în sistemele digitale gen eFactura (proiect de ordonanță)

Ministerul Finanțelor propune oficial un sistem cu implicații asupra comerțului online, prin care ANAF ar urma să atribuie consumatorilor, la cererea acestora, un număr de identificare digitală (NID), pentru a-l folosi în locul codului numeric personal (CNP), atunci când fac cumpărături de pe internet, în contextul în care magazinele online vor fi obligate să folosească sistemul eFactura în relația cu consumatorii (B2C). 

Proiectul Ordonanţă emis, miercuri, de Ministerul Finanțelor propune o listă lungă de modificări la Codul de procedură fiscală (Legea nr.207/2015). Pentru a putea intra în vigoare, noile reglementri propuse trebuie adoptate de Guvern și publicate în Monitorul oficial. 

Printre noutățile propuse, se numără și utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP. Ministerul Finanțelor susține că acest nou număr va ajuta la „funcționarea corectă” a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. 

Astfel, o persoană fizică va putea alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală  în locul CNP-ului.

Cum a ajuns Ministerul Finanțelor la soluția cu numărul de identitate digitală în locul CNP-ului

În prezent, Art.82 din Codul de procedură fiscală prevede obligația unei persoane sau entități de a se înregistra fiscal atunci când este subiect într-un raport fiscal, primind un cod de identificare fiscală. Astfel, o persoană fizică ce datorează impozit pe venit și contribuții sociale, potrivit Codului fiscal, se identifică prin codul numeric personal. 

Însă există situații în care trebuie să i se emită facturi prin sistemul e-Factura și persoanei fizice care, în calitatea sa de consumator, nu este persoană impozabilă. Pentru transmiterea în spațiul privat virtual (SPV) a facturilor emise către aceste persoane fizice (e-Factura B2C) este necesar să fie înscris codul numeric personal al consumatorului persoană fizică. CNP-ul este considerat „o informație personală foarte sensibilă”. Dacă nu este prelucrată în condiții stricte de securitate, dezvăluirea CNP-ului „poate duce la multe infracțiuni (ex.furturi de identitate)”, consideră Ministerul Finanțelor. 

Așa se face că guvernanții vor acum să introducă un nou articol în Codul de procedură fiscală, art. 82 ind. 1: 

„(1) Orice persoană fizică care deține cod numeric personal poate solicita organului fiscal central alocarea unui număr de identificare digitală, atribuit în scop fiscal, care să fie utilizat la interacțiunea persoanei fizice cu sistemele digitale în care se solicită identificarea sa prin înscrierea codului numeric personal.
(2) Sistemele digitale, structura numărului de identificare digitală, precum și procedurile privind solicitarea, atribuirea și anularea acestuia se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.”

La solicitarea persoanei fizice, acest număr va fi comunicat fie prin utilizarea serviciului „Spațiul privat virtual” fie prin utilizarea altor mijloace de comunicare în mediu electronic (de exemplu, o aplicație pusă la dispoziția persoanei fizice pe site-ul ANAF sau pe telefon). Astfel, o persoană fizică va putea alege să își dovedească identitatea în relația cu ANAF, utilizând acel număr de identificare digitală în scop fiscal în locul CNP-ului. 

Ministerul Finanțelor a venit cu această propunere în contextul în care firmele care emit facturi către persoanele fizice (B2C), cum sunt magazinele online mai ales, vor fi obligate, din 2025, să folosească sistemul eFactura. O serie întreagă de specialiști în domeniul protecției datelor personale au atras atenția că astfel magazinele online vor fi nevoite să colecteze și să introducă în sistemul eFactura inclusiv CNP-urile cumpărătorilor, ceea ce implică un risc de încălcare a regulamentului european GDPR, care prevede amenzi mari pentru abateri privind datele personale. 

De asemenea, s-a ridicat și problema faptului că, prin eFactura, ANAF și implicit statul român vor putea face legătura între CNP-ul unui consumator și cumpărăturile pe care le-a făcut online, ceea ce ar conduce la o intruziune a statului în viața primată a cetățenilor. 

La o analiză sumară a proiectului de ordonanță de miercuri, nu este clar cum elimină Ministerul Finanțelor aceste suspiciuni prin simpla introducere a încă unui număr de identificare pe lângă CNP, în condițiile în care se poate face legătura între cele două numere unice atribuite unui consumator. 

Noutate și pentru nerezidenți

Prin proiectul său de ordonanță, Ministerul Finanțelor propune și reglementarea expresă a „unicitatății numărului de identificare fiscală” (NIF). Astfel, pentru persoanele nerezidente care intră într-un raport juridic fiscal, să se aloce un număr unic de identificare fiscală, pentru a facilita sarcina organelor fiscale de a identifica cu exactitate contribuabilii nerezidenți și de a putea evalua corect îndeplinirea obligațiilor de declarare și de plată de către aceștia, contribuind astfel la eficientizarea activității de administrare fiscală.

Ministerul propune obligația contribuabilului nerezident de a declara și datele sale de identificare din țara de rezidență, în special numărul de identificare fiscală (TIN – tax identification number).  

Ministerul Finanțelor pune această propunere pe seama procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). 

Alte modificări propuse de MF la Codul de procedură fiscală: 

• Acordarea eșalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursă, în anumite condiții

Se propune ca în categoria obligațiilor fiscale ce pot face obiectul eșalonării la plată în formă simplificată să fie reincluse cele cu reținere la sursă. În fapt, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordării eșalonării la plată în formă simplificată pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursă. 

Această măsură a afectat mediul de afaceri care s-a aflat în dificultate financiară temporară, astfel că prin proiectul de act normativ se propune să se poată include în eșalonarea la plată în formă simplificată și obligațiile fiscale cu reținere la sursă, cu condiția achitării unui procent de cel puțin 15% din cuantumul obligațiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală. Această măsură are în vedere obținerea unor rezultate cât mai avantajoase, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cât și de drepturile și obligațiile debitorului.

• Posibilitatea plății obligațiilor fiscale în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligație fiscală

Prin modificarea prevederilor legale referitoare la plata obligațiilor fiscale s-a propus oferirea posibilității contribuabililor/plătitorilor de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligațiilor, respectiv în contul unic sau în conturile de venituri bugetare aferente fiecărui tip de obligație fiscală.

Stabilirea unor mijloace electronice de comunicare mai facile cu reprezentanții legali/desemnați ai mediului de afaceri, pentru informarea periodică privind situația fiscală

Se propune ca, în relația cu ANAF, contribuabilii/plătitorii înrolați în SPV să trimită prin acest sistem o declarație pe propria răspundere a reprezentanților legali/desemnați ai acestora, semnată cu certificat calificat de către reprezentanții legali/desemnați, prin care declară datele de contactat proprii și își aleg modalitatea de comunicare electronică cu organul fiscal central pentru primirea informațiilor cu privire la situația fiscală a contribuabilului/plătitorului pe care-l reprezintă.

De asemenea, prin aceste mijloace de comunicare, reprezentanții legali/desemnați pot să-și dea acordul pentru transmiterea ordinului de debitare a conturilor bancare, de către organul fiscal, în vederea achitării obligațiilor fiscale pe care contribuabilii/plătitorii le datorează.

Totodată, prin manifestarea opțiunii de plată recurentă, contribuabilii/plătitorii sunt de acord, ca la împlinirea termenelor de plată, să fie debitat contul bancar în limita sumelor aferente achitării obligațiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eșalonare, precum și a altor obligații care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirii la plată acordate.

• Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate

Se propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitație, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condițiilor de participare la licitație, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicității bunurilor prin platforme specializate, precum și pentru digitalizarea activității de organizare a licitațiilor prin platforma on-line. În fapt, prin PNRR este finanțat un  proiect de dezvoltare a unei platforme de licitații electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizări mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă și concurențială, astfel încât prețul bunurilor valorificate să crească.

• Încasări și plăți în numerar în cazul debitorilor care au înființate popriri asupra conturilor bancare

Se propune micșorarea plafoanelor existente în vigoare privind operațiunile de încasări și plăți în cazul debitorilor care au înființate popriri asupra disponibilităților bănești, până la emiterea deciziei de ridicare a acesteia, având în vedere gradul scăzut de recuperare a datoriilor, ca urmare a faptului că lichiditățile financiare ale acestora nu se rulează prin conturile bancare.

În acest sens, contribuabilii prevăzuți la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, care au înființate popriri bancare, efectuează operațiunile de încasări și plăți în numerar în următoarele condiții:

•  în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 40.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
•  în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
• în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepția persoanelor fizice, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al căror cuantum depășește suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările și completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei și efectuează plăți către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei.
   

OG-CNP Fiscal 2024 by claus_44 on Scribd