Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor: O sută de mii de firme riscă amenzi de până la 5 milioane de lei. Ce măsuri trebuie să ia
Raluca Abrihan

Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor: O sută de mii de firme riscă amenzi de până la 5 milioane de lei. Ce măsuri trebuie să ia

Thumbnail

Peste 100.000 de societăți din România riscă amenzi de până la 5 milioane de lei dacă nu implementează până în data de 17 ianuarie 2020 o serie de proceduri interne prin care să prevină și să combată infracțiuni de spălare a banilor. În data de 17 ianuarie 2020, expiră termenul de grație prevăzut în Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (129/2019) care a intrat în vigoare în data de 21 iulie.

Victor Stănilă este avocat de drept civil si dreptul afacerilor, specializat pe piața de capital, a realizat o analiza prin care enumeră câteva măsuri importante pe care treuie să le ia firmele pentru a intra în legalitate:

Printre societățile vizate se numără: cazinouri, case de pariuri, firme de consultanță de afaceri, fiscală sau de audit, agenți de plată, bănci, instituții financiare nonbancare, companii de asigurare, intermediari pe piața de capital, societăți de administrare a investițiilor.

Sancțiunile pentru neconformarea la prevederile Legii 129/2019 pot fi acordate atât pe persoană fizică, în limita a 25.000 de lei precum și pe persoană juridică, amenda maximă putând reprezenta 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată. Sancțiunile ș imăsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere și altor persoane fizice responsabile de încălcarea legii.

În cazul instituțiilor financiare, altele decât cele supravegheate de Banca Națională a României, dacă fapta este ravă, repetată, sistematică sau o combinație a acestora, fără a fi săvârșită în astfel de condiții încât să constituie infracțiune, limitele superioare ale amenzilor se majorează cu 5 milioane de lei.

Elaborarea procedurilor prin care companiile vizate pot preveni și combate infracțiunile de spălare a banilor presupune un proces complex care trebuie să pornească de la întelegerea cerințelor legale, în care sunt implicate echipe din mai multe domenii de activitate. Companiile vor fi nevoite să ia în calcul o creștere a costurilor de conformare cauzată de implicațiile la nivel de legal, IT, resurse umane și timp alocat”, a declarat avocatul Victor Stănilă, managing partner al Victor Stănilă Law Office.

Ce trebuie să facă companiile

Pentru a evita sancțiunile impuse de noua reglementare, companiile mai au la dispoziție aproximativ două luni de zile pentru conformare. În acest timp, ar trebui să facă următoarele demersuri principale:

  1. Dezvoltarea de metodologii proprii prin care să identifice şi să evalueze riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului atât la nivelul clientelei, serviciilor și produselor oferite, cât și la nivelul întregii activități desfășurate.Mai exact,trebuie definit modul în care firmele care intră sub incidența Legii 129/2019 monitorizează clienții, detectează și raportează infracțiunile financiare autorităților relevante. Evaluarea riscului trebuie să se realizeze ținând cont de o multitudine de variabile care vor influența într-un final și măsurile preventive pe care compania le consideră adecvate.

  2. Măsuri interne pentru a ști cum identifici posibilele fraude

Odată evaluat riscul, companiile trebuie să-și creeze sisteme cu ajutorul cărora să poată identifica prompt orice activitate asociată spălării banilor. Acest lucru presupune colectareade informații despre surselede finanțare ale clienților, scopul relației de afaceri și beneficiarul real al clientului. Această colecție de informații se realizează pe măsură ce un client nou este identificat și legitimatși trebuie reevaluat periodic.Noutatea constă în faptul că legea permite societăților să își stabilească propriile modele de evaluare și periodicitatea aplicării lor, având totodată obligația de a demonstra autorităților că măsurile adoptate sunt eficiente.

Clienții primesc un rating inițial de risc și ceea ce sunt cunoscuți ca „factori de risc prohibitivi”. Aceştia din urmă sunt daţi de statutul de persoană expusă public, ştiri negative ori provenienţa dintr-o ţară neconformă cu regulile europene de spălare a banilor şi finanţarea terorismului. Dacă unul dintre factorii de risc prohibitivi este aplicabil, ratingul final de risc al clientului trece automat la nivel ridicat, iar ratingulde risc al clientului va fi anulat. Dacă nu se aplică niciun factor prohibitiv, ratingul final de risc al clientului este același cu ratingul inițial de risc”, a explicat Victor Stănilă.

  1. Implicaţiile la nivelul personalului

Nu în ultimul rând, proiectul prevede și măsuri privind resursele umane care vor fi implicate în procesele de prevenție și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Mai exact, societățile sunt obligate să desemneze unul dintre directorii societăţii în funcţia de ofiţer de conformitate. Acesta va trebui să coordoneze și să implementeze politicile și procedurile interne pentru aplicarea dispozițiilor legale.De asemenea, societățile vor trebui să asigure proceduri de protejare a persoanelor desemnate, a ofițerului de conformitate și a angajaților care raportează încălcări ale legislației. Totodată, companiile sunt obligate să creeze mecanisme interne de raportare de către angajații proprii a situațiilor ori suspiciunilor în legătură cu acte şi fapte de spălare a banilor sau de nerespectare a legislației incidente în vigoare sau a procedurilor interne.

 

Vizualizari
7195
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings