Claudiu Zamfir

Impozitul pe crypto și NFT în România: Declarare, cote, sancțiuni (sfaturi de la consultant)

Thumbnail

Românii care obțin venituri din criptomonede și jetoane nefungibile (NFT) ar trebui să țină cont de aspecte privind impozitarea acestora, cum sunt declarararea veniturilor la ANAF, cotele aplicate și sancțiunile în caz de abateri. Un consuultant fiscal vine cu o serie de sfaturi în domeniu, într-un mail transmis, joi, StartupCafe.ro.  

Ioana Dragu, Tax Senior Consultant Soter & Partners, a făcut o analiză detaliată:

Cum se declară veniturile obținute din criptomonede și NFT-uri

În România, modul în care se declară și se impozitează câștigul din tranzacțiile cu monedele virtuale a fost introdus în 2019, prin Legea nr. 30/2019, care modifică și completează, printre altele, Codul Fiscal.

„Veniturile din criptomonede se declară de către persoanele fizice care obțin venituri din astfel de tranzacții prin declarația unică până la data de 25 mai 2022, pentru veniturile obținute în 2021 din tranzacțiile cu criptomonede. Declarația poate fi depusă atât online, prin Spațiul Privat Virtual sau prin intermediul unui certificat digital pe site-ul pe www.e-guvernare.ro, cât și în format fizic, la registratură sau prin poștă cu confirmare de primire.

Pentru contribuabilii care au rezidența fiscală în România, există obligația de a declara câștigurile realizate din criptomonede, indiferent de sursa venitului (România sau străinătate). Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS)”, a spus Ioana Dragu.

În ceea ce privește NFT-urile, există două situații care trebuie luate în considerare:

  1. „În prima situație, în care o persoană este și creatorul unui jeton nefungibil, aceasta poate realiza venituri din drepturi de autor, care se declară prin Declarația unică până la 25 mai 2022 pentru veniturile realizate în 2021.
  2. În cea de-a doua situație, dacă veniturile sunt obținute în urma tranzacționării jetoanelor nefungibile, venitul obținut trebuie încadrat în categoria de venit în funcție de esența tranzacției.

Spre exemplu, dacă o persoană este înregistrată ca PFA în scopul de a tranzacționa în mod recurent jetoane nefungibile, acestea vor fi declarate ca venituri din activitate independentă. În acest caz, aceste venituri vor fi supuse impozitului pe venit, CASS și CAS”.

Care sunt cotele de impozitare aplicabile în România, pe crypto și NFT

„Pentru câștigurile din tranzacțiile cu transferul de monede virtuale se datorează impozit pe venit în cotă de 10%. Dacă veniturile realizate depășesc plafonul de 12 salarii minime brute, adică 30.600 RON pentru 2022 sau 27.600 RON pentru 2021, se datorează și CASS în cotă de 10% pe plafonul anual. Astfel, CASS datorată va fi de 3.060 RON pentru 2022, respectiv 2.760 RON pentru 2021”, a spus Ioana Dragu.

În cazul jetoanelor nefungibile, creatorul de conținut care va obține drepturi de autor va datora impozit pe venit în cotă de 10% pe venitul impozabil, calculat după aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

Dacă veniturile realizate depășesc plafonul de 12 salarii minime brute, vor fi datorate atât CASS, cât și CAS. În cazul CAS, aceasta se datorează la venitul ales, care nu poate fi mai mic decât salariul minim, adică 7.650 RON pentru 2022 și 6.900 RON pentru 2021.

Ce sancțiuni riscă cei care nu declară veniturile obținute din tranzacționarea de criptomonede

,,Putem discuta despre plafoane neimpozabile în cazul criptomonedelor. Astfel, în cazul tranzacțiilor cu criptomonede soldate cu un câștig mai mic de 200 RON, Codul Fiscal prevede că acestea sunt neimpozabile, cu condiția ca venitul anual realizat din astfel de tranzacții să nu depășească 600 RON. Peste aceste plafoane apare obligația de declarare a veniturilor obținute. Nedeclararea obligațiilor fiscale, constituie infracțiune de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani. Mai mult, dacă vorbim de un prejudiciu mai mare de 100.000 EUR, limitele se majorează cu 5 ani, iar dacă avem un prejudiciu de peste 500.000 EUR limitele se majorează cu 7 ani”, a mai explicat consultantul.

Așadar, pe fondul dezvoltării economiei digitale și al conștientizării de către consumatori a avantajelor deținerii de bunuri digitale și a utilizării tehnologiei blockchain în tranzacțiile globale, atât piața criptomonedelor, cât și cea a jetoanelor nefungibile vor înregistra creșteri semnificative, mai ales când în portofoliul de investitori se multiplică numărul companiilor.

 Doar în România, în anul 2021, s-a înregistrat o creștere de 600% a numărului de companii românești care au investit în criptomonede și bunuri digitale, potrivit platformei de administrare a activelor digitale Tradesilvania.

Parallax

Vizualizari
6497
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri