Impozitarea bacșișului la restaurante și baruri, în România

Impozitarea bacșișului oferit de clienți angajaților din restaurate, baruri sau alte firme HoReCa îi nemulțumește în continuare pe patronii români din domeniu, care cer noi prevederi.

În prezent la controalele ANAF în restaurante și baruri, „există riscul  ca veniturile din bacsis distribuite angajaților să fie considerate venituri de natura salarială” - se plâng patronii de restaurante și baruri membri ai patronatului HORA.

Ca venit de natură salarială, bacșișul ar fi astfel taxat cu:

• 10% impozit pe venit
• 25% contribusții la asigurările sociale (CAS)
• 10% contribuții la sănătate (CASS)
• 2,25% contribuție asigurătoare de muncă.

În paralel, însă, mai sunt în vigoare prevederi fiscale privind bacșișul care ar reduce taxarea substanțial, însă patronii din HoReCa se plâng că nu li se aplică și afacerilor lor.

Vorbim aici de H.G. nr 1/2016 -  Normele de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal. În aceste norme, la punctul 34, al 1, lit i, „veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma bacsisului,  potrivit prevederilor legale” intră în categoria veniturilor din alte surse.  Veniturile din alte surse, reglementate de art. 114 din Codul fiscal, sunt impozitate cu 10% impozit pe venit, rețunut la sursă.

„Prevederea fiscala nu este aplicabilă în activitatea de alimentatie publica pentru ca nu exista o legiferare a bacșisului în sectorul HORECA. Notiunea de bacsis apare in actele normative care reglementeaza activitatea jocurilor de noroc” - se plâng patronii de restaurante.

Ce cer patronii de restaurante din România? Pe scurt, ei vor ca bacșul să fie taxat doar cu impozit pe venit de 10%, fie că clienții oferă „tips” cash, fie cu cardul.

Ca mecanism practic, patronii membri ai HORA cer ca tratamentul fiscal aplicat bacsisului încasat în cont bancar să fie astfel:

• Suma reprezentand bacsisul oferit de client  se evidentiaza in bonul fiscal,  separat de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate;
• Bacsisul  nu se supune cotei de TVA  pentru că nu este  asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii si ca urmare;
• Bacsisurile oferite de clienti  se distribuie angajatilor  de catre conducerea operatorului economic;
• Veniturile din bacsis obtinute de persoanele fizice sunt considerate  venituri din alte surse si impozitate la sursaprin aplicarea cotei de 10%;
• Operatorul economic va intocmi  documente justificative   privind incasarea sumelor din bacsis de la clienti si distribuirea acestora catre angajati;
• Operatorul economic va  evidentia in contabilitate  operatiunile de incasare a sumelor din bacsis si distribuirea acestora catre angajati.

În cazul bacșișului ofert de client cash ospătarului, patronii vor un mecanism de impozitare astfel:

• Ospătarul să fie obligat sa declare bacșișul la sfarsitul anului ca venit, urmaâd a fi impozitat cu 10%. Va fi declarat numai de o parte și nu intră în responsabilitatea operatorilor.

Dar de ce vor patronii să se impoziteze în orice fel bacșișul?

Pe lângă evitarea riscurilor de amenzi și alte sancțuni de la ANAF, mai este și chestiunea clienților -firme. Bucureștiul, Clujul, Timișoara. Constanța, Brașov sunt destinații de business din ce în ce mai atractive, atât pentru firmele străine, cât și pentru cele romînești. Și atunci, un antreprenor sau un manager dintr-o firmă care are un prânz de afaceri cu un partener sau un client sau care are un eveniment de firmă la un restaurant are posibilitatea să ofere un bacșiș ospătarilor de pe cardul de firmă și să-l treacă la cheltuieli, în contabiltatea firmei.

Bacșișul în alte țări

Patronii români membri ai HORA au făcut o prezentare a mecanismelor prin care se taxează bacșișul acordat în restaurantele din mai multe țări dezvoltate:

• Unele tari, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare in legislatie.În  Franța, bacsisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt, ulterior, distribuite catre angajati, conform legii. Se considera insa a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator.
• In Germania, Italia  sau  Cehia, restaurantele includ fie în pretul produselor, fie pe un rand separat de pe bon o „taxa pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plata. Sumele devin venit la nivelul companiei si, ulterior, sunt de asemenea distribuite catre angajati si astfel impozitate ca atare.
• În SUA, unele state chiar au incercat si au dat legi care sa interzica bacsisul. Cele mai noi reglementari, propuse de adminstrația Trump în 2017, prevad ca tipsul sa revina angajatorului in totalitate, iar el sa decida impartirea intre staff-ul de servire si staff-ul din bucatarie. Acesta poate insa decide si sa il pastreze, legal. Angajatul are obligatia sa isi declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8%. In situatia in care din salariu + tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7.25 $ pe ora, angajatorul trebuie sa suplimenteze cu bani pentru a ii asigura venitul minim. Angajatorul colecteaza impozitul pe venit, taxa de asigurare sociala si taxa medicala pe veniturile din tips declarate de angajat.