Claudiu Zamfir

Hartă Eurostat: România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la produse de consum

Thumbnail

România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la servicii și produse de consum, potrivit celor mai recente date disponibile, aferente anului 2020, publicate, marți, de Biroul european de statistică Eurostat.

Conform statisticii europene, în România nivelul general al prețurilor este de 55% din media Uniunii Europene. Altfel spus, prețurile de la noi sunt cu 45% sub media UE.

Bulgaria are prețuri ceva mai mari (56% din media UE), iar Polonia și mai mari (58%).

Ceilalți vecini ai noștri din cadrul UE, ungurii, suportă prețuri și mai mari la servicii și bunuri de consum: 68% din media UE, adică prețurile din Ungaria sunt cu numai 32% mai mici decât media Uniunii Europene. Dintre vecinii noștri, Serbia, deși nu este în Uniunea Europeană, are prețuri mai mari decât România. La sârbi prețurile sunt la 58% față de media din UE, adică sunt cu 42% mai mici decât prețurile medii din Uniunea Europeană.  

În blocul comunitar, cele mai mari prețuri sunt consemnate în Danemarca (141% din media UE, adică prețurile pentru danezi sunt cu 41% mai mari decât media UE), Irlanda și  Luxembourg (ambele au 136% din media UE), Suedia (130%), Finlanda (126%).

În Italia, prețurile sunt cu 1% peste media UE, iar în Spania sunt cu 4% sub media UE, în general, conform statisticii de la Eurostat.

Thumbnail

Vezi și harta puterii de cumpărare în UE. Crezi că se potrivesc cele 2 hărți?

Parallax

Vizualizari
8623
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Gyorgy
Koczka
Nu mai dati fake news va rog. E un adevar partial deci e un fake. Indicii aia s-au calculat probabil la media contravalorii serviciilor solicitate si prestate si a marfurilor vandute. Daca calitatea serviciilor si a marfurilor achizitionate e pentru cele de joasa calitate asa ies si indicii.
Claudiu
Zamfir
Va explic si dvs, sperand ca mai citesc si altii. Nmeni nu detine adevarul absolut, prin urmare nu poti spune ca o stire care reflecta un adevar partial este falsa. Prin definitie, o stire este „o prima avizare asupra unui fapt socialmente semnificativ” Asta înseamnă că stirea nu ofera si nu are pretentia ca ofera informatii aprofundate sau complete (dar oricum nu stie nimeni sa spuna ce inseamna complet si incomplet, pt ca pt fiecare poate sa insemne altceva). O alta greseala pe care o faceti si dvs si alti cititori: cititi o informatie atribuita unui organism oficial (ca atare), iar dvs o atribuiti de fapt jurnalistului care a relatat-o ca atare si il injurati pe el, nu sursa oficiala, citata transparent. Este complet gresit. Daca informatia Eurostat este corecta, stirea este corecta si relevanta. Daca informatia Eurostat este incorecta, stirea este tot corecta si tot relevanta, pt ca jurnalistul relateaza faptul ca Eurostat afirma un anumit lucru, nu isi insuseste jurnalistul afirmatia Eurostat. In cel de-al doilea caz, este foarte relevanta o stire care relateaza faptul ca Eurostat spustine un anumit lucru, fie si el gresit, tocmai pt ca in baza acelui lucru se fundamenteaza decizii de politici puublice. Prin urmare este cu atat mai relevant ca noi sa semnalam faptul ca Eurostat face o anumita afirmatie. In al treilea rand: intr-o stire nu investigam daca informatia oficiala si atribuita ca atare Eurostat este sau nu corecta, pt ca nu asta trebuie sa faca o stire (vedeti definitia de la inceput). Alte genuri publicistice isi propun sa determine daca o informatie oficiala este falsa sau adevarata: ancheta, in primul rand. Regula de baza este urmatoarea: mai intai ziarul difuzeaza stirea ca atare, la cald, iar apoi face o investigatie amanuntita, daca are suspiciuni ca este ceva in neregula cu informatia oficiala. Acum, revenind la cazul nostru, noi nu avem posibilitatea sa mergem mai departe, sa facem investigatii amanuntite pe acest subiect din mai multe motive, printre care si lipsa mijloacelor materiale si a resurselor umane, ca urmare a faptului ca suntem o publicatie care ofera cititorilor acces gratuit la acest serviciu de informare. Noi nu percepem tarife de la cititori, deci nu putem sa finantam activitati complexe de investigatii la solicitarea cititorilor, pe Facebook sau in comentarii la articole. Tot ceea ce putem face este sa oferim un serviciu limitat la genurile publicistice pe care ne permitem sa le abordam, din pespectiva resurselor noastre, si facem acest lucru in mod corect
poza de profil
s.t.a.l.k.e.r
StanTheTalker
Sunt preturi mici, la o buna parte din produse in gama de pret redus si alternative locale, dar spre ex. detergentul Ariel, nu numai ca sticla e mai mica 2200ml, fata de cea din Munchen 2600ml, dar e si mai scump, 32-40 de lei, 6-7 euro fata de 5 euro, sau chiar 4 euro in Stuttgart. Desigur, mai ieftin avem Bonux sau Dero. Calgon, e scump rau, dar avem mai ieftin Promax produs la noi. Deci vorbim despre diferente nu doar de pret. Problema e alta si anume puterea de cumparare si venitul risipibil. In Romania venitul in mare parte se duce pe utilitati si necesitati si ca atare e greu sa impui scumpiri pt. a creste profiturile si eventual extinde afacerile. Cine incearca sa forteze pretul, de regula sta cu produsele nevandute. Daca marfa e perisabila e ca povestea anuala cu pepenii abandonati sau aruncati ca oamenii n-au vrut sa cumpere la pret tot mai mare, an de an. Lipsa venitului suficient e si in parte ca 40%+ se duce pe taxe. Daca esti privat taxele se aduna chiar si peste 40%.

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri