Denisa Crăciun

Garanția pe sticlă: Patronii de restaurante cer o păsuire. „Încep să curgă zoaie din saci”

Mischie-Tanase

Patronii români de restaurante, membri ai organizației HORA, cer Ministerului Mediului amânarea obligațiilor de colectare a ambalajelor prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), „până în momentul în care se va dovedi că funcționează și că nu este nevoie de costuri majore” din partea acestora.

„Solicitarea HORA către Ministerul Mediului, care este acționar și cumva stakeholder al acestui proiect, este ca pe zona de restaurant, având în vedere dezastrul cu care ne confruntăm astăzi și faptul că începând cu 1 mai începe litoralul care va fi un mare furnizor de produse reciclabile, să se amâne acest RetuRO”, a declarat Daniel Mischie, membru al Consiliului Director HORA și CEO al grupului de restaurante CityGrill, joi, la o conferință de presă la care a participat și StartupCafe.ro.

El susține că este nevoie de o amânare, până când se va dovedi că programul funcționează și că restaurantele nu mai trebuie să aibă „costuri majore pentru acest subiect”.  

Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) cere ca implementarea programului să fie făcută gradual, pe centre pilot, fie din punct de vedere al încasărilor, fie pe regiuni.

„Altfel, astăzi, cei 40.000 de operatori din această această industrie și modul în care RetuRO este pus în practică, vor pune în pericol aplicarea unui program de reciclare pe care noi vrem să-l susținem”, spune reprezentantul organizației.

Amintim că SGR vizează plata unei garanţii de 50 de bani la achiziția de băuturi de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalajele primare neutilizabile din sticlă, plastic și metal, cu volum între 0,1 litri și 3 litri. HoReCa și comercianții trebuie să se înregistreze în SGR și să semneze un contract cu RetuRO, compania care se ocupă de administrarea sistemului în România.

Colectarea ambalajelor în HoReCa. Ce spune un patron de restaurant

Daniel Mischie a explicat ce înseamnă procesul de colectare a ambalajelor pentru grupul de restaurante pe care îl conduce. Potrivit lui, unitățile trebuie să aibă o gestiune, să aloce resurse pentru acest lucru și „să participe la un sistem care astăzi nu funcționează”.

Restaurantele trebuie să cumpere saci și sigilii și să se asigure că fiecare ambalaj este intact.

„Aceste ambalaje nu trebuie să sufere nicio deteriorare și luăm un sac cu cutii de băuturi răcoritoare, can-uri, și vedem exact dacă poate să ajungă în stare impecabilă la reciclator, cumva sunt trei centre în toată România, el având o parte logistică și suferind tot felul de manevrări în decursul transportului, deci e foarte greu de atins acest lucru. Programul de colectare se face în baza unui e-mail trimis de cei 40.000 de operatori de restaurante din această țară. Deci cineva, într-un birou, primește 40.000 de email-uri și face parte logistică, pentru cei 40.000 de oameni care vor să livreze sticlele înapoi către RetuRO. La RetuRO sunt acționari cele mai mari companii de logistică, producătorii de băuturi care sunt și vânzători, și producătorii de carbogazoase care au cea mai mare infrastructură logistică și știu că nu se poate acest lucru”, explică antreprenorul.

Depozitarea ambalajelor în restaurante: „Încep să curgă zoaie din saci”

Restaurantele trebuie să depoziteze sacii cu ambalaje, dar se confruntă și cu probleme, reclamă Mischie.

În saci avem sticle de diferite băuturi, vin, sucuri, apa. Unele dintre ele sunt golite complet, altele nu. Dacă nu vine a doua zi RetuRO să-ți ia tot ceea ce ai reciclat, atunci încep să curgă zoaie din sacii respectivi, într-o cameră în care trebuie cumva special alocată pentru această depozitare. Unele restaurante au vânzări foarte mari și atunci RetuRO poate veni zilnic dacă cumva se conformează e-mailului trimis, după cinci luni de zile încă nu se întâmplă acest lucru, sau trebuie să ții toate acele zoaie o săptămână în restaurantul care se vrea a fi cu condiții sanitare foarte bune”, spune Mischie.

El susține că restaurantele trebuie să fie atente la manipularea sticlelor respective în zadar, întrucât se deteriorează când RetuRO le preia.  

Nu trebuie să se îndoaie nicio cutie și să se crape nicio sticlă. Dar ce se întâmplă astăzi? Se iau acei saci și se aruncă în mașini și atunci banii pe care eu îi recuperez de la RetuRO sunt mult mai puțini decât cei pe care îi livrez, pentru că RetuRO are responsabilitatea din momentul în care ți le numără la punctul de reciclare, nu în momentul în care le preia de la mine. Nu răspunde nimeni de ceea ce se întâmplă pe traseu. Drept urmare, 25% din ceea ce noi livrăm către RetuRO nu este plătit”, afirmă antreprenorul.

Astfel, în cadrul grupului de restaurante pe care îl conduce,„doar  75%” dintre sticlele trimise spre reciclare sunt plătite, susține CEO-ul City Grill.

„Dar în același timp dacă eu iau în calcul banii pe care îi încasam înainte pe reciclare, pentru că statul nu era organizat și nici producătorii, și cu ceea ce pierd eu acuma, grupul meu de restaurante pierde undeva la 100.000 EUR pe an”, explică el.

Problema sacilor și a sigiliilor. Ce spun antreprenorii

Cu toții știm că până acum foloseam saci clasici de plastic. Odată cu RetuRO, avem teoretic același sac la preț de aproape 10 ori mai mare”, susține Radu Tănase, membru HORA și co-fondator Calif, care mai spune că antreprenorii sunt obligați să cumpere de la RetuRO saci și sigilii pentru depozitarea ambalajelor.

Antreprenorul susține că  „sacul RetuRO pentru sticle este puțin mai prost” față de un sac normal pe care îl utiliza până acum.

Puțin mai prost nu trebuie să însemne de 10 ori mai mult. Cred că fiecare vede ce înseamnă acest lucru în materie de cost pentru cei 40.000 de horecari”, explică el.

Un astfel de sac costă peste 4 lei, iar „în mod normal”, spune antreprenorul, achiziționa același sac cu 40-50 de bani.

Saci

RetuRO cumpără sacii și sigiliile de la „diverși furnizori, într-o cantitate foarte mare”, iar mai apoi îi livrează către restaurante prin firme de curierat, potrivit lui Daniel Mischie.

„Aceste costuri cu sacii, sigiliile și costul curieratului, practic, RetuRO a decis să ne compenseze printr-o sumă. Suma respectivă nu acoperă aceste costuri decât dacă sacii respectivi sunt recunoscuți în totalitate și sunt plini ochi, ceea ce nu se poate”, spune Mischie.

„Vrem deodată să fim elvețieni, nu cred că se poate și cred că avem nevoie de timp și întăresc ideea prin care vin și spun da, cerem aceste amânări până la finalul acestui an în așa fel încât să fim siguri că frecvența cu care RetuRO colectează este una corectă, în funcție de tipul de restaurat, în funcție de cereile pe care le facem către RetuRO în așa fel încât să fim siguri că ni se colectează aceste deșeuri și nu mai stăm cu ele în depozite mici, ca apoi să vină alte autorități ale statului să spună „dar de ce curge din sacul cutare, dar acuma trebuie să vă închidem”, a concluzionat Radu Tănase.   

Ce spune RetuRO

Între timp, RetuRO, administratorul SGR, a anunțat, joi, printr-un comunicat de presă, că oferă sprijin operatorilor HoReCa pentru a stabili o frecvență de ridicare a ambalajelor cu sigla SGR.

„Colaborăm cu toate părțile implicate pentru a identifica dificultăţile care apar în această etapă de început şi pentru a optimiza aspectele semnalate atât de către operatorii economici, cât şi de către consumatori”, a transmis RetuRO într-un comunicat către Agerpres.

RetuRO susține că a început un dialog cu operatorii din HoReCa „pentru a aborda întrebările şi provocările specifice pe care aceştia le au în implementarea SGR”.

Una dintre măsuri ar fi ca antreprenorii HoReCa să poată menționa  frecvenţa cu care solicită ridicarea ambalajelor SGR de la punctele lor de activitate (zilele săptămânii în care doresc ridicarea), precum şi tipul de material al ambalajelor care vor fi ridicate - sticlă, plastic, metal şi volumul estimat.

Astfel, „fiecare operator HoReCa beneficiază de un calendar prestabilit în care ambalajele SGR vor fi ridicate, ceea ce va asigura atât predictibilitatea ridicărilor, cât şi optimizarea spaţiului necesar depozitării ambalajelor şi eficientizarea timpului dedicat gestionării acestei activităţi. De asemenea, această frecvenţă de ridicare va fi corelată în procesul logistic cu o dimensionare corespunzătoare a maşinilor de transport, astfel încât să fie asigurată creşterea capacităţii de preluare a ambalajelor SGR. Am pus la dispoziţia comercianţilor din HoReCa o adresă de email dedicată, horeca@returosgr.ro, la care aceştia ne pot contacta pentru subiecte specifice. În plus, operatorii HoReCa au în continuare la dispoziţie adresele de email deja comunicate”, precizează RetuRo pentru sursa citată.

Parallax

Vizualizari
4626
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri