Claudiu Zamfir

Autoritățile fiscale au pus ochii pe comerțul online: „Poate să genereze venituri la bugetul de stat” - proiect de ordonanță

Thumbnail

Ministerul Finanțelor și ANAF au pus ochii pe afacerile de comerț online, pe care le consideră „o provocare foarte mare”, pentu că pot „să genereze venituri la bugetul de stat”, iar acum autoritățile au pregătit o viitoare reglementare pentru  a reduce „riscul mare” de „nedeclarare a veniturilor obținute din tranzacțiile derulate în mediul electronic”.

Concret, Ministerul Finanțelor a făcut un proiect de ordonanță prin care vrea să modifice Codul de procedură fiscală și să oblige astfel comercianții online să furnizeze anumite „informații care vor fi stabilite prin ordin al președintelui ANAF”.

Astfel, art. 59 al Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) se va schimba și va stipula:

„Furnizarea periodică de informații

(1) Contribuabilul/Plătitorul este obligat să furnizeze periodic organului fiscal central informații referitoare la activitatea desfășurată.
(2) Contribuabilul/plătitorul care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacțiilor comerciale on-line (piață on-line, platformă, portal sau alte mijloace necesare) este obligat să furnizeze periodic organului fiscal central, informații referitoare la tranzacțiile desfășurate prin intermediul acestora.
(3) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) și alin. (2) se face prin completarea unei declarații pe propria răspundere.
(4) Natura informațiilor, periodicitatea, precum și modelul declarațiilor se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.”

Reamintim că deja în comerțul online există, din punct de vedere fiscal, formularul 394 - Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional conform  OPANAF 3281/2020.

Revenind la propunerea de ordonanță, Ministerul Finanțelor scrie în nota de fundamentare că suspectează o parte dintre  comercianții online „de nedeclarare sau declarare parțială a veniturilor obținute”.

„La nivel național, și nu numai, o provocare foarte mare o reprezintă comerțul electronic, deoarece este un sector care poate să genereze venituri la bugetul de stat, dar si un sector cu risc mare de nedeclarare sau declarare parțială a veniturilor obținute din tranzacțiile derulate în mediul electronic. De asemenea, un risc major este acela de neînregistrare în scopuri fiscale a celor care desfășoară acest tip de activitate, îngreunând în mod considerabil identificarea persoanei impozabile și a sursei generatoare de venituri de către administrația fiscală” - se arată în nota de fundamentare.

Autoritățile fiscale de la noi mai consideră că „principalele riscuri din punct de vedere fiscal asociate comerțului electronic” sunt:

  • „Nedeclararea veniturilor deoarece nu sunt înregistrați fiscal ca plătitori de taxe și impozite.
  • Anonimitatea: comercianții pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări, fără să furnizeze informațiile obligatorii despre ei înșiși.
  • Imposibilitatea determinării jurisdicției fiscale (un site poate fi înregistrat într-o țară, dar găzduit pe un site din altă țară ori în cloud.
  • Deși comerțul electronic pune la dispoziție multiple posibilități de plată, modalitatea de plată utilizată cu precădere de cumpărătorii on-line din România în anul 2018 a fost rambursul (plata în numerar la livrarea produselor), într-un procent de 83%, potrivit informațiilor ANAF-ului”.

MFP se leagă de 3 particularități ale comerțului electronic:

- absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor
- dificultăți în stabilirea identității celor ce fac tranzacții prin intermediul internetului
- paginile web sunt controlate de la distanță și deplasate cu ușurință dintr-o jurisdicție fiscală în alta.

Alte prevederi ale proiectului de ordonanță:

1. Declarațiile privind suspendarea activității. La art. 101 al Codului de procedură fiscală se propune încetarea obligațiilor declarative pentru entitățile care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea, pe perioada inactivității sau a suspendării activității. Măsura propusă are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau pot obține un regim de declarare derogatoriu dacă solicită, în cazul care au înscrisă la registrul comerțului inactivitatea sau au suspendată activitatea (cum este cazul profesiilor libere).

2. Eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare. Prin flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată clasice, se are în vedere utilizarea lichidităților financiare pentru asigurarea finanţării şi/sau plăţii datoriilor debitorului. În acest mod, debitorii se conformează voluntar la plata obligațiilor bugetare, atât cele cuprinse în ratele de eșalonare la plată, cât și cele curente. Pe de altă parte, statul se asigură că încaseaza venituri certe, lunare, la bugetul general consolidat, obligații ce trebuie achitate de către debitori, respectiv, rate și obligații curente. Flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată, reglementate de Codul de procedură fiscală, vizează crearea posibilității de depunere a cererii de eșalonare la plată și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, cu condiția ca aceștia să iasă din procedura insolvenței până la emiterea deciziei de eșalonare la plată.

Prin această măsură se are în vedere redresarea firmelor aflate în procedura insolventei, care își pot achita creanțele datorate către alți creditori, decât ANAF, ori pentru cei pentru care singurele creanțe datorate sunt față de ANAF. Odată cu ieșirea din insolvență, ANAF își va recupera obligațiile bugetare rămase nestinse, prin eșalonarea la plată acordată pe o perioadă de cel mult 5 ani, comportându-se astfel pe piață, ca orice alt contribuabil care beneficiază de această facilitate fiscală. Debitorii care se află în procedura insolvenței, pe lângă condiția de a ieși din  această procedură pană la emiterea deciziei de eșalonare la plată, trebuie să îndeplinească și celelalte condiții prevăzute de Capitolul IV din Codul de procedura fiscală.

De asemenea, având în vedere că natura sumelor pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală, reprezintă în fapt obligații bugetare, se propune ca debitorii care se află în această situație să poată beneficia de eșalonarea la plată.

O măsura similară este deja în vigoare pentru restructurarea obligațiilor bugetare, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare.

3. Scutire de la impozitul specific HoReCa în 2022 (Legea nr. 170/2016).  În contextul pandemiei COVID-19, se propune scutirea de la plata impozitului specific unor activităţi, în anul fiscal 2022, pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Concomitent s-a prevãzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scãderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Aceastã scutire de impozit va fi aplicabilã de cãtre toți contribuabilii care se aflã sub incidența Legii nr.170 /2016 privind impozitul specific unor activitãți.

4. Amânarea obligației caselor de marcat electronice la automatele de cafea, sucuri, alimente. Se propune stabilirea  tabilirea unui nou termen limită, respectiv până la data de 31 decembrie 2022, pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Mai e nevoie de timp pentru  aprobarea cadrului legal prin care sunt stabilite specificaţiile tehnice şi funcţionale ale acestor aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru parcurgerea etapelor necesare pentru implementarea obligației. Termenul inițial, 31 decembrie 2021, nu a putut fi respectat, iar în prezent nu există pe piaţă aparate de marcat electronice fiscale cu care urmează a fi dotate automatele comerciale. În lipsa amânării propuse acum, operatorii economici în cauză riscă să fie sancţionaţi pentru neîndeplinirea obligaţiei de dotare a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, din motive neimputabile acestora.

Pentru a putea intra ]n vigoare, ordonanța mai trebuie aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial.

Între timp, poți trimite propuneri, sugestii şi opinii cu privire la proiectul de ordonanță pe adresa de e-mail: publicinfo@mfinante.gov.ro , în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul MFP. Citește toate prevederile propuse în proiectul de ordonanță pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prelungirea unor termene:

Parallax

Vizualizari
1546
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri