Claudiu Zamfir

Legea care schimbă internetul, adoptată de Parlamentul European. Proteste ale generației Facebook și YouTube față de Directiva copyright. Ce și cum vom mai putea da pe Facebook

Thumbnail

Directiva Copyright, care instituie o serie de responsabilități și obligații, inclusiv financiare, pentru diferitele platforme online, ca Facebook, Google sau YouTube, pentru conținutul încărcat sau distribuit de utilizatori, a fost adoptată marți, la Strasbourg, de Parlamentul European, cu 348 voturi pentru, 274 împotrivă și 36 abțineri. Directiva prevede, de exemplu, limite la postările de pe Facebook, prin care utilizatorii reiau articole de presă.

Mai departe, statele membre - prin miniștrii din Consiliul UE - vor aproba directiva în următoarele săptămâni. Dacă statele membre acceptă textul adoptat de Parlamentul European, acesta va intra în vigoare după publicarea în Jurnalul oficial și apoi statele membre vor avea 2 ani pentru a-l transpune în legile naționale și a-l pune în aplicare.

Potrivit Parlamentului European, principalele prevederi ale directivei, contestate vehement de platforme online ca Facebook sau Google, sunt:

  • Platformele de internet răspund pentru conținutul încărcat de utilizatori.
  • Unele materiale încărcate pe platforme, cum ar fi meme-urile sau GIF-urile, sunt acum scoase de sub incidența directivei.
  • Hyperlink-urile la știri și alte articole de presă, însoțite de "cuvinte individuale sau extrase foarte scurte", pot fi distribuite în mod liber pe platformele online.
  • Jurnaliștii trebuie să obțină o parte din veniturile legate de drepturile de autor încasate  de editorul de știri de la platformele online.
  • Platforme online start-up sunt supuse unor obligații mai ușoare.

Parlamentul European susține că, prin directiva adoptată, creatorii de conținut și editorii de știri vor fi abilitați să negocieze cu giganții de internet grație noilor reguli privind drepturile de autor.

În schimb, directiva ar conține și garanții privind libertatea de exprimare, mai spune Parlamentul.

Ce mai spune Parlamentul European:

Directiva urmărește să se asigure că drepturile și obligațiile de lungă durată din legea drepturilor de autor se aplică și pe internet. YouTube, Facebook și Google News reprezintă câteva dintre companiile de internet care vor fi afectate în mod direct de această legislație. De asemenea, directiva încearcă să garanteze că internetul rămâne un spațiu al libertății de exprimare.

  • Gigantii tech vor împărți veniturile cu artiștii și jurnaliștii

Directiva urmărește să sporească șansele deținătorilor de drepturi de autor, în special muzicieni, artiști interpreți sau prestatori și scriitori (creativi), precum și editori de știri, să negocieze oferte de remunerare mai bune pentru utilizarea operelor lor atunci când acestea apar pe platformele de internet.

Aceasta se face prin faptul că platformele de internet răspund direct de conținutul încărcat pe site-ul lor și acordă în mod automat dreptul editorilor de știri de a negocia tranzacții în numele jurnaliștilor lor pentru știri folosite de agenții de știri.

  • Asigurarea libertății de exprimare

Numeroase dispoziții sunt concepute special pentru a asigura că internetul rămâne un spațiu al libertății de exprimare.
Distribuirea de fragmente scurte din articolele de presă este scoasă de sub incidența acestei directive și poate continua exact ca înainte. Cu toate acestea, directiva conține și dispoziții pentru a împiedica agregatoarele de știri sp abuzeze  de acest drept. Prin urmare, fragmentul de articol poate continua să apară într-o posatre pe  Google News, de exemplu, sau când un articol este distribuit pe Facebook, cu condiția să fie "foarte scurt".

Încărcarea operelor protejate pentru citare, critici, revizuiri, caricaturi, parodii sau pastișe  a fost protejată chiar mai mult decât înainte, asigurându-se că meme-urile și GIF-urile vor continua să fie disponibile și distribuite pe platformele online.

  • Startup-urile online vor fi mai îngrădite mai blând

Textul specifică faptul că încărcarea lucrărilor în enciclopedii online într-un mod necomercial, cum ar fi Wikipedia sau platforme software cu sursă deschisă, cum ar fi GitHub, va fi automat scutită de la aplicarea prezentei directive.

Startup-urile online vor fi supuse unor obligații mai ușoare decât în cazul companiilor vechi.

  • Drepturi mai puternice de negociere pentru autori

Autorii și artiștii interpreți sau prestatorii vor putea solicita o remunerație suplimentară din partea distribuitorului care le  exploatează drepturile atunci când remunerația convenită inițial este disproporționat de scăzută în comparație cu beneficiile obținute de distribuitor.

  • Ajută cercetarea de vârf și conservarea patrimoniului

Directiva urmărește să faciliteze folosirea liberă a materialelor protejate prin drepturi de autor prin intermediul prelucrării de text și a datelor, eliminând astfel un dezavantaj concurențial semnificativ pe care îl întâmpină în prezent cercetătorii europeni.

De asemenea, prevede că restricțiile privind drepturile de autor nu se vor aplica conținutului folosit pentru predare sau ilustrare.

Directiva permite și ca utilizarea materialului protejat prin drepturi de autor să fie folosit gratuit pentru păstrarea patrimoniului cultural. Lucrările out-of-commerce pot fi utilizate în cazul în care nu există o organizație de gestiune colectivă care să poată emite o licență.

Directiva copyright - Modul în care modifică statu quo-ul, în viziunea Parlamentului European

Potrivit Parlamentului European, în prezent, companiile de internet nu au prea multe stimulente să semneze acorduri de licență echitabile cu deținătorii de drepturi, deoarece nu sunt considerați răspunzători pentru conținutul încărcat de utilizatorii lor.

Fără noua directivă, plaformele online sunt obligate numai să elimine conținutul care încalcă drepturile de autor atunci când un titular de drepturi le cere să facă acest lucru.

Cu toate acestea, acest lucru este greoi pentru titularii de drepturi și nu le garantează un venit echitabil.

Instituirea răspunderii companiilor de internet va spori șansele titularilor de drepturi (în special muzicieni, artiști interpreți sau prestatori și scriitori, precum și editori de știri și jurnaliști) să își asigure încheierea unor acorduri echitabile de acordare a licențelor, obținând astfel o remunerație mai echitabilă pentru utilizarea operelor exploatate digital.

Propunerea de directivă a fost inișiată de Comisia Europeană în anul 2016. În parlamentul European, raportor pentru proiectul de directivă a fost europarlamentarul german Axel Voss (PPE).

Proteste mari în Germania față de Directiva copyright

Zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, au protestat sâmbăta trecută la Berlin, München și în alte orașe germane, împotriva reformei legii copyright-ului, planificate de Parlamentul European.

"Haideți să vă explicăm pe scurt Internetul, înainte să îl faceți praf", scria pe o pancartă agitată de protestatari. Aceștia sunt convinși că reforma va restricționa, dacă nu chiar va distruge, libertatea Internetului.

Este o cenzură pe care generația Google, Youtube, Facebook nu o tolerează ușor - a relatat corespondentul HotNews din Germania.

Critica protestatarilor este îndreptată în principal împotriva Articolului 13 din legea Copyright-ului în Internet, care stipulează mai multe obligații privitoare la protecția drepturilor de autor, ale platformelor care difuzează conținut textual, sonor sau vizual.

În mod specific, acesta prevede ca platforme precum Youtube, etc. vor fi în viitor răspunzătoare pentru violări ale legii drepturilor de autor - cel puțin dacă nu au depus cel mai mare efort posibil, pentru a obține o licență de difuzare a conținutului vizat. Aceste platforme ar trebui să verifice, dacă la încărcare e vorba de materiale protejate prin drepturi de autor.

Criticii reformei se tem că acest lucru este posibil numai prin activarea de filtre automate, ceea ce ar putea însemna cenzură. În articolul 11 al viitoarei legi se prevăd, de asemenea, drepturi de autor auxiliare, pentru editorii de presă. Potrivit acestei prevederi, motoarele de căutare de știri, cum ar fi Google News, vor trebui în viitor să plătească bani editorilor, pentru afișarea decupajelor din articolele de presă, pe situl propriu.

Proiectul are însă și mulți susținători. Vineri, în jur de 260 de editori, ziare, agenții de știri, radiodifuzori, companii de producție și reprezentanți ai mass-media s-au pronunțat în favoarea reformei. Într-un apel public, aceștia solicită o participare echitabilă la producerea de conținut online, „pentru a asigura un internet bogat și diversificat în care informațiile și cultură au locul lor”.

Google a criticat și ultima formă a textului convenit de instițuțiile UE

Directiva copyright este îmbunătățită, dar tot va conduce la incertitudine legală și va lovi economiile digitale și creatove ale Europei. Detaliile contează și vrem să lucrăm mai departe cu decidenții, publicațiile, creatorii și deținătorii de drepturi de autor, pe măsură ce statele membre trece la implementarea acestor noi reguli”, a transmis Google Europa, marți, pe Twitter.

Articolele 11 și 13 ale proiectului de directivă sunt cele criticate de Google.  

Gigantul mondial al internetului Google, unul dintre criticii proiectului de directivă europeană a drepturilor de autor, a atras atenția, pe 4 martie, că forma textului pentru care Președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu amenință publicațiile online mici, care au un trafic bazat mai ales pe motoarele de căutare și pe rețelele sociale.

„După ce am studiat textul final, suntem de acord că directiva nu ar ajuta, ci mai degrabă va împiedica economia creativă și digitală a Europei” - scria Kent Walker, vicepreședinte senior pentru Afaceri globale al Google, pe blogul companiei, în 4 martie 2019.

Pe scurt, Google consideră că proiectul de Directivă Copyright, în forma sa negociată de Parlament și Consiliul UE, cuprinde o serie de părți bune și părți rele, după ce a fost modificat față de varianta inițială plecată din Comisia Europeană:

    - „Ultimul text îmbunătățește versiunea adoptată de Parlamentul European în septembrie 2018. La articolul 13, se prevede că platformele care depun eforturi cu bună credință pentru a ajuta titularii de drepturi de autor să identifice și să-și protejeze lucrările nu ar trebui să răspundă pentru fiecare bucată de conținut media pe care o încarcă un utilizator pe platformă, mai a les atunci când nici deținătorul drepturilor și nici platforma nu cunosc în mod specific cine deține acest conținut.

    - În același timp, directiva creează cerințe vagi, netestate, care ar putea duce la blocarea exagerată a conținutului online,  pentru a limita riscul juridic.  Servicii precum YouTube, care acceptă încărcări de conținut cu informații privind drepturile de autor neclare, parțiale sau sub dispută, ar putea totuși să fie supuse amenințărilor legale.

    - E nevoie ca textul să fie mai clar pentru a reduce incertitudinea juridică cu privire la modul în care trebuie să coopereze deținătorii  drepturilor de autor pentru a identifica conținutul care le aparșine  - oferindu-le platformelor online fișiere de referință, precum și notificări asupra drepturilor de autor cu informații cheie (cum ar fi adresele URL), pentru a ușura identificarea și eliminarea conținutului care încalcă drepturile de autor, fără să fie eliminare materialele legitime.

    - Articolul 13 ar putea afecta multe platforme, mari și mici, multe dintre ele fiind europene. Unele n-ar putea suporta aceste riscuri. Acest lucru ar fi rău pentru creatorii și utilizatorii care vor vedea că serviciile online le vor bloca în mod eronat conținutul doar pentru a aluneca pe panta precauției și pentru a reduce riscurile legale.

    - Apoi este articolul 11. Și aici am văzut îmbunătățiri ale versiunilor anterioare ale textului. Întotdeauna am spus că directiva privind drepturile de autor ar trebui să ofere tuturor editorilor dreptul de a-și controla propriile modele de afaceri, permițându-le să renunțe la necesitatea unei licențe comerciale oficiale pentru conținutul lor. Se pare că directiva le oferă editorilor libertatea de a acorda licențe gratuite, ceea ce le face mai ușor pe editorii de toate dimensiunile să câștige bani prin obținerea mai multor cititori. Cu toate acestea, această versiune, cea mai recentă, dăunează editorilor mici și emergenți și limitează accesul consumatorilor la o diversitate de surse de știri. Potrivit directvei, va fi restricționat să afișezi orice altceva decât fapte brute, linkuri și "cuvinte individuale sau extrasele foarte scurte" din conținut. Această abordare îngustă va crea incertitudine și, din nou, poate face serviciile online să restricționeze cât mai mult informațiile provenind de la presă pe care să le afișeze către consumatori. Reducerea lungimii fragmentelor va împiedica consumatorii să descopere conținutul știrilor și va reduce traficul general pe care îl obțin editorii de știri, după cum arată unul dintre experimentele noastre recente pe motorul de căutare.

    - În fine, deși împărtășim obiectivul directivei de promovare a jurnalismului de calitate, definiția directivei privind ceea ce este considerată"editor de presă" ar putea fi interpretată prea larg, incluzând orice, de la ghiduri de călătorie la site-uri de rețete - diluînd orice beneficiu pentru cei care culeg și distribuie tipurile de știri cele mai centrale pentru procesul democratic.

    - Recunoaștem și apreciem progresele înregistrate în textul directivei, dar rămânem îngrijorați de consecințele neintenționate care ar putea afecta economia creativă a Europei pentru următoarele decenii. Detaliile contează și de aceea îi îndemnăm pe factorii de decizie să ia în considerare aceste preocupări înainte de votul decisiv și în faza de implementare care urmează”.

Citește și: INTERVIU ​Google, despre "taxa pe link": Și în România am putea fi puși în situația să decidem ce editori de presă intră în căutări și cine nu / Încurajăm România să susțină o soluție adecvată și eficientă a disputelor

Guvernul Dăncilă și Directiva care schimbă internetul în Europa

Întâmplarea face ca România și guvernul său să fie în mijlocul deciziilor privind această lege europeană foarte importantă pentru internet, libertatea de exprimare, comunicare, afaceri și nu numai.

România asigură în primele 6 luni ale anului 2019 Președinșia rotativă a Consiliului UE, iar ministrul român al Culturii și ministrul Comunicațiilor se află la conducerea consiliilor de miniștri din UE care iau decizia finală asupra directivei.

În 20 februarie 2019, acordul politic obținut de Președinția României la Consiliul Uniunii Europene cu Parlamentul European a fost validat de statele membre UE, în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER).

„Directiva va avea un impact major atât pentru creatori, ale căror drepturi trebuie să fie pe deplin respectate, cât și pentru cetățenii europeni, care trebuie să profite de beneficiile aduse de Piața Unică Digitală”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Breaz, îngtr-un comunicat oficial remis StartupCafe.ro.

El a susținut varianta de proiect de directivă UE rezultatăp din negocieri este un „compromis echitabil, care va permite modernizarea cadrului legislativ actual în materie de drept de autor, în linie cu evoluțiile digitale”.
 
În percepția Președinției României la Consiliul UE, proiectul de directivă prevede o serie de norme armonizate:

  • se facilitează exploatarea operelor care au încetat să fie comercializate (opere aflate în afara circuitului comercial),
  • facilitează emiterea de licențe colective cu efecte extinse și
  • prevede obținerea drepturilor pentru filme prin intermediul platformelor video la cerere.
  • în ceea ce privește platformele de distribuire de conținut online, proiectul de directivă clarifică cadrul juridic în care acestea funcționează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă.
  • directiva consacră dreptul autorilor și al artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație corespunzătoare și proporțională în momentul acordării de licențe sau al transferării drepturilor lor.
  • se va introduce o obligație de transparență în ceea ce privește exploatarea operelor licențiate și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, precum și un mecanism de soluționare alternativă a litigiilor. Dezvoltatorii de software sunt excluși de la aceste norme.
Parallax

Vizualizari
16856
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri