Declarația Unică: 3 dificultăți la completare

Calcularea unor venituri obţinute în valută, cum ar fi cele din chirii sau cele realizate în străinătate, în vederea raportării acestora în Declaraţia Unică, presupune mai multe metode de conversie, atenţionează un consultant fiscal, care a identificat 3 dificultăți în completarea formularului.  

„Este necesară utilizarea mai multor metode de conversie a sumelor în valută. De exemplu, pentru veniturile realizate în străinătate se utilizează cursul mediu anual, iar pentru veniturile din chirii se poate utiliza un curs mediu lunar sau cursul din ziua precedentă depunerii declaraţiei”, a spus Emilian Duca, citat de Mediafax.

Potrivit consultantului, Declaraţia Unică este dificil de completat din cauza modificărilor aduse legislaţiei într-un timp foarte scurt. Principalele dificultăţi constatate se referă la:

1. identificarea veniturilor care trebuie declarate şi a celor care nu mai trebuie declarate, aspect ce derivă din legislaţia anului 2017 a cărei complexitate influenţează modul de completare a primei părţi a declaraţiei;
2. utilizarea mai multor metode de conversie a sumelor în valută (de exemplu, venituri din străinătate - curs mediu anual, respectiv venituri din chirii - curs mediu lunar sau cursul din ziua precedentă depunerii declaraţiei), care generează un risc crescut de completare eronată a declaraţiei;
3. erori de funcţionare a pdf-ului inteligent, care fac necesară reluarea completării declaraţiei unice.

„Partea pozitivă este că prin includerea unor proceduri de validare riscul erorilor de completare este mai redus, prin comparative cu formularele anterioare”. De asemenea, sistemul de înregistrare pe SPV (spaţiul privat virtual) este destul de facil şi permite unui utilizator experimentat să recupereze parola sau elementele utilizate la înregistrare dacă acestea sunt pierdute”, a mai transmis Emilian Duca.

La rândul lui, consultantul Alex Milcev, de la EY România, remarcă un alt aspect al Declarației Unice:  „Înregistrăm o premieră, şi anume avem prima declaraţie fiscală în care raportăm venituri pentru doi ani”.

„Declaraţia unică se depune, în general, de către contribuabilii care şi anterior de 1 ianuarie 2018 completau Declaraţia privind veniturile realizate din România - Formularul 200, respectiv Declaraţia privind veniturile realizate din străinătate Formularul 201”, mai spune el, citat de Mediafax.

Prin intermediul Declaraţiei unice contribuabilii trebuie să declare următoarele tipuri de venit realizat:

• venituri/pierderi din activităţi independente
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală
•  venituri din cedarea folosinţei bunurilor
• venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real
• venituri din transferul titlurilor de valoare
• venituri din investiţii realizate din străinătate, precum dividende, dobânzi, pensii.

Declaraţia Unică privind veniturile realizate în anul 2017 trebuie înregistrată la ANAF până pe data de 16 iulie 2018, data de 15 iulie fiind zi nelucrătoare.

De asemenea, „persoanele fizice care realizează din una sau mai multe surse şi/sau categorii veniturile enumerate mai sus, inclusiv venituri din alte surse, completează Declaraţia Unică şi datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), dacă estimează pentru anul 2018 venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, şi anume 22.800 de lei.

Dacă există această situaţie, în cadrul aceleiaşi Declaraţii Unice pentru veniturile realizate în 2017, se va completa şi subsecţiunea - Date privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Astfel, înregistrăm o premieră, şi anume, avem prima declaraţie fiscală în care raportăm venituri pentru 2 ani”, notează Alex Milcev.

Cât priveşte termenul de plată a impozitului pe venit, respectiv CASS, expertul le recomandă contribuabililor să ţină cont de următoarele:

• impozitul pentru veniturile realizate în anul 2017 va fi achitat de către contribuabil potrivit deciziei de impunere ce va fi emisă de către ANAF, aceasta fiind ultima decizie de impunere pe care o va mai primi contribuabilul (începând cu veniturile realizate în anul 2018, contribuabilul va achita impozitul pe venit pe baza calculului realizat automat prin intermediul Declaraţiei Unice)
• CASS-ul în cuantum de maxim 2.280 Lei pentru anul 2018 se va achita în mod voluntar (fără decizie de impunere) până pe 15 decembrie 2018, dacă contribuabilul doreşte să beneficieze de un bonus de 5% din CASS-ul datorat, dar cel târziu până la data de 15 martie 2019.

„Un aspect important de reţinut este acela că, pentru veniturile realizate în anul 2017, Declaraţia Unică mai poate fi depusă în format hârtie, urmând ca, pentru anul 2018, să poată fi înregistrată la ANAF doar prin mijloace electronice, fie prin Spaţiul Privat Virtual, fie pe site-ul e-guvernare.ro (ce va presupune pentru contribuabil să obţină un certificat digital)”, mai arată Alex Milcev. De asemenea, „în eventualitatea în care contribuabilul decide să înregistreze Declaraţia Unică pentru anul 2017 prin mijloace electronice, acesta va fi eligibil să beneficieze de un bonus de 5% din impozitul pe venit datorat pentru anul 2018”.

Regulile şi termenele de depunere a Declaraţiei Unice pentru veniturile realizate în anul 2018 sunt diferite faţă de cele pentru anul 2017.

„Dacă contribuabilul alege înregistrarea Declaraţiei Unice prin mijloace electronice pentru a beneficia de bonus, se recomandă să nu aştepte până pe 16 iulie. Din experienţa recentă, s-ar putea să fie necesar să-şi aloce câteva ore pentru acest demers, având în vedere erorile de sistem care deseori apar înainte de validarea formularului. Totuşi, aşa cum menţionam şi mai sus, în ultimă instanţă, contribuabilul poate depune pe 16 iulie Declaraţia Unică în format hârtie, fie la sediul ANAF, fie prin poştă, cu confirmare de primire”, mai arată consultantul.

Citește și:

Declarația Unică 2018: Ghid ANAF pentru PFA și alte persoane fizice. Amenda prevăzută