Crowdfunding în România: Cum se procedează cu taxele în cazul antreprenorilor care strâng bani pe net - Taxe - StartupCafe.ro
Claudiu Zamfir

Crowdfunding în România: Cum se procedează cu taxele în cazul antreprenorilor care strâng bani pe net

Thumbnail

Antreprenorii care strâng bani pe internet, prin campanii de crowdfunding în Româna, trebuie să trateze susținerea financiară pe care o obțin în campanie ca pe o vânzare cu plata în avans, nu ca pe o donație, din punctul de vedere al taxării, atrage atenția Adina Crețu,  project manager al platformei românești Startarium Crowdfunding.

Crowdfundingul sau, cum a fost denumit la noi, multifinanțarea ori finanțarea participativă, este folosit și în România de către startupuri.

La nivel internațional, cele mai mari platforme de crowdfunding sunt Kickstarter și Indiegogo. Pentru Kickstarter, ai nevoie să îți înregistrezi firma într-o țară acceptată, dar pe Indiegogo pot intra și firme românești. Dar dacă ai un produs sau un serviciu care se adresează strict publicului român, este mai potrivit să lansezi o campanie pe o platformă românească.

Prin crowdfunding, un antreprenor cere bani, pe o platformă online, de la un numar cât mai mare de persoane, pentru realizarea unui proiect bine definit, cum ar fi un produs nou. De regulă, în campania de crowdfunding, startupul oferă produsul la preț redus pentru a obține bani în avans de la primii clienți, bani cu care urmează să realizeze acel produs.

Însă partea de fiscalitate poate fi o provocare pentru antreprenorii români: o eroare pe care o fac unii dintre ei este să trateze susținătorii mai mult ca pe niște donatori decât ca pe niște clienți, în condițiile în care statul nu a adoptat încă legea crowdfundingului.

Așa ne-am obișnuit în România și, în lipsa unui cadru legal și copiind tot ce se întâmplă afară, cam asta e formularea, <<donatori>>, dar din punct de vedere fiscal nu e chiar donație ce se întâmplă acolo, pentru că oferți ceva la schimb. Este o vânzare cu plata în avans. Dacă vreți să fiți corecți , și așa vă sfătuiesc, asta e formularea corectă, de <<susținători>> și de <<recompensă>>”, a explicat Adina Crețu,  de la Startarium Crowdfunding, la o prezentare care a avut loc joi seara, la Impact Hub București.

Emiterea facturilor are particularitatea ei în crowdfunding, în condițiile în care startupul încasează banii pe un produs pe care nici el nu îl are momentan. De aceea platforma de crowdfunding are și un rol în tratementul fiscal.

Startarium funcționează ca un intermediar de plăți. Ca inițiator de campanie, tu emiți factură către cel care a contribuit în campanie direct, tu emiți factură pe întreaga sumă. Startarium îți oprește un comision de 2%, care este de fapt comisionul procesatorului de plăți, nu-și adaugă nimic peste acesta. Și factura pe care ți-o emite Startarium pentru acel comision de plată în contabilitate la tine, împreună cu facturile pe care tu le-ai emis către cumpărător, se adună una cu alta și de principiu trebuie să-ți iasă zero”, a explicat Daniel Matei, director Impact Hub Bucharest, care a condus și el o campanie de crowdfunding pe Startarium.

Mai poate apărea o greșeală pe care o fac antreprenorii români atunci când justifică intrări de mii de euro în contul lor de firmă, din campania de crowdfunding: în momentul în care startupul are un contract cu platforma de crowdfunding și o listă cu susținători cu sumele exacte, antreprenorul consideră este suficient să justifice că i-au intrat banii respectivi.

Nu e vorba de donații, veniturile se înregistrează într-un cont anume care se numește <<alte venituri>> sau atfel, și ceea ce se întâmplă nu este foarte neobișnuit pentru un contabil, pentru că ceea ce faceți sunt vânzări în avans. Noi vă ajutăm cu un document către contabil”, a explicat Adina Crețu de la Startarium.

Urmărește mai jos poveștile a patru proiecte românești finanțate pe Startarium Crowdfunding (de la min. 16.30):

Microîntreprinderile și impozitul

Din 2018 s-a majorat plafonul de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, cifra de afaceri. Astfel, în anul 2018, plafondul cifrei de afaceri este de 4.659.700 lei pentru trecerea la impozitul pe venitul microîntreprinderii.

Firmele care se încadrează în acest plafon plătesc, în loc de impozit pe proft de 16%, un impozit pe venit, de 1% dacă au cel puțin un salariat, și de 3% dacă nu au niciun salariat.

Dacă vor, microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit, de 16%, dacă îndeplinesc două condiții: au capital social de minimum 45.000 de lei și au cel puțin doi angajați cu normă întreagă.

Legea crowdfundingului, pierdută în Parlament

Încă din anul 2014, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) a inițiat o schiță de proiect de lege pentru crowdfunding, dar nu a a ajuns să fie adoptată.

„E adevărat că în România nu există o lege a crowdfundingului. E depus un proiect de lege, trăiască procrastinarea! În lipsa acestui cadru legislativ noi am cerut consultanță fiscală pentru antreprenorii cu care am lucrat”, a mai spus Adina Crețu.

Pe scurt, proiectul de lege prevedea o situație în care susținătorii unei campanii de crowdunding contribuie cu investiții în startup, devenind investitori, nu clienți. Firma care strânge fonduri prin crowdfunding se alege cu banii, pe care îi poate folosi strict pentru proiectul pentru care i-a strans. Susținătorii primesc părți sociale / actiuni în firmă în schimbul investiției, sau dobandă, în cazul în care oferă un împrumut firmei dezvoltatoare de proiect.

Proiectul se baza pe următoarele principii:

  • Investitorii pot fi persoane fizice sau firme, care însă așteaptă un profit în urma investiţiei de capital.
  • La randul lor, cel care cere finanțarea nu poate fi decât o persoana juridică, potrivit proiectului de lege.
  • De asemenea, finanțarea trebuie sa fie destinată unui proiect specific, identificat printr-un indicativ de proiect.

Proiectul de lege a fost preluat de Ministerul pentru IMM-uri în septembrie 2014, dar nu a mai avansat în Guvern.

„Inspirați” de proiectul de lege al tinerilor patroni, niște parlamentari au depus în Senat o propunere de lege a crowdfundingului. A fost adoptată de Senat în 2015, dar s-a împotmolit în Camera Deputaților, după ce actualul Guvern s-a opus, prin două puncte de vedere negative față inițiativa legislativă (ultimul în mai 2018).

Citește mai multe despre crowdfunding:

Parerea ta despre articol
Vizualizari
2089
Conţinut
Adauga comentariu