Claudiu Zamfir

Calcule: Scenariul unificării CASS cu impozitul pe venit - cât ar putea pierde angajații din România dacă statul ar lua această decizie

calculator-bani-lei-dreamstime.jpg

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, fost ministru de finanțe, a confirmat, în interviul acordat StartupCafe.ro, existența unui scenariu de lucru care prevede unificarea contribuției la sănătate (CASS) cu impozitul pe venitul salarial, prin care ar pierde bani din salarii toți angajații din România, dacă s-ar aplica o astfel de măsură. Hai să vedem la salariul mediu câți bani ar pierde un angajat, într-un scenariu de unificare a CASS cu  impozitul. 

În prezent, impozitul pe venitul salarial, de 10%, se aplică unei baze de impozitare rezultate din salariul brut minus valoarea contribuțiilor sociale. Să luăm un salariu brut de 8825 lei, cât era salariul mediu brut pe luna noiembrie 2024, conform datelor INS.

Structura taxării, în prezent, la acest salariu este următoarea: 

Salariu brut:  8825 lei. 

La acest salariu brut se aplică contribuția la pensii (CAS), de 25%, adică statul ia 2206 lei. 

Tot la acest brut se aplică și contribuția la sănătate (CASS), de 10%, adică statul mai ia 882 lei. 

Aceste contribuții se scad din salariul brut și rezultă o bază impozabilă de 5.737 lei. Acestei baze impozabile i se aplică impozitul pe venit, de 10%, adică 573 lei, care merg la stat. 

În final, salariatul rămâne cu un 5.164 lei, salariul net. 

Separat, firma plătește statului contribuție asigurătoare pentru muncă, de 2,25% raportată la salariul brut, adică 198 de lei, care NU afectează salariul net al angajatului. 

În scenariul unificării CASS cu impozitul, structura taxelor ar fi următoarea: 

Salariu brut: 8825 lei.

La acest salariu brut se aplică contribuția la pensii (CAS), de 25%, adică statul ia 2206 lei. 

Tot la salariul brut se aplică 20%, CASS unificat cu impozitul, adică 1.765 lei. 

Rezultă un salariu net pentru angajat de 4.854 lei. Așadar, dacă s-ar unifica CASS cu impozitul, acest angajat ar pierde 310 lei. 

Separat, firma plătește statului contribuție asigurătoare pentru muncă, de 2,25%, raportată la salariul brut, adică 198 de lei, care NU afectează în plus salariul net al angajatului. 

Termene.ro și profesorul Cristian Păun, de la ASE, au relatat despre scenariul unificării CASS cu impozitul, iar apoi, în interviul acordat StartupCafe, fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a confirmat că această comasare a CASS cu impozitul pe salariu a fost unul dintre cele 3 scenarii propuse, de Banca Mondială, Guvernului României.

În total, statul ar putea lua de la salariații din România o sumă totală de 27 de miliarde de lei (5,4 miliarde EUR), anual, dacă ar decide comansarea CASS cu impozitul. În România sunt 5,72 de milioane de salariați activi, conform datelor Ministerului Muncii de la data de 31 decembrie 2024. 
 

Iată explicațiile lui Marcel Boloș, în dialogul cu StartupCafe.ro: 

StartupCafe.ro: Domnul ministru, ați pomenit de impozitarea muncii. Este și această idee vehiculată în spațiul public de comasare a impozitului pe venitul salarial cu contribuția la sănătate (CASS). Se întâmplă asta, nu se întâmplă, cum a rămas? 

Marcel Boloș: Este un scenariu care a fost prezentat de către Banca Mondială. Practic, Banca Mondială a avut trei scenarii: impozitarea progresivă, care, după cum bine cunoașteți, nu este agreat de nici o parte a coaliției de guvernare. A fost de asemenea prezentat scenariul TVA-ului cu o cotă standard, dar care de asemenea nu este agreat de către coaliția politică. 

Și cel de-al treilea scenariu a fost această unificare a impozitului pe venit cu contribuția la asigurările sociale de sănătate. Deci din 10% impozit pe venit, 10% CASS ar fi rezultat o cotă unică de 20% cu mențiunea că în noul algoritm de calcul al impozitului pe venit rezultat din această consolidare se eliminau din baza de impozitare contribuția la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate. Deci, cu alte cuvinte, ca urmare acestei unificări a impozitului pe venit și a CASS-ului ar fi rezultat un impact asupra banilor încasați de către oameni și odată cu aceasta cred că ar fi existat și, mă rog, o oarecare stare de îngrijorare a oamenilor pentru banii pe care îi încasează.

StartupCafe.ro: Da, pentru că în prezent, se aplică mai întâi contribuțiile sociale asupra salariului brut și, pe suma care rămâne, se aplică apoi impozitul pe venit. 

Marcel Boloș: Sistemul actual presupune ca din baza de impozitare să se scoată afară, să se deducă, cum spunem noi, CAS-ul și CASS-ul. Iar în noua formulă, prin unificare nu mai erau aceste deduceri, iar din acest algoritm rezulta un impact bugetar de 27 de miliarde de lei la bugetul de stat.

StartupCafe.ro: Bani care ar fi fost luați de la oameni, de la lucrătorii noștri. 

Marcel Boloș: Banii care rezultau tocmai din faptul că nu se mai deducea contribuția la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate și ei sigur că impactau asupra restului de plată, cum spunem noi în limbaj mai neacademic.

StartupCafe.ro: Și ce se întâmplă cu aceste propuneri?

Marcel Boloș: Nu știu să vă răspund. Sunt cele trei scenarii pe care le-a analizat Banca Mondială. Potrivit Planului fiscal, la aceste scenarii se mai adaugă două opțiuni pe care tot Banca Mondială ar urma să le prezinte guvernului, care ar trebui să conțină măsuri pe zona de reformă fiscală. Și din aceste măsuri guvernul ar fi urmat să aprobe pe cele care împreună duc la un impact bugetar de 1,1% din PIB. Aceasta pentru ca să se respecte ținta de deficit bugetar pe de o parte și pe de altă parte, să se respecte angajamentele care au fost luate în Planul național de redresare și reziliență, pentru că jalonul 207 a fost destul de clar în acest sens.

Conform Planului fiscal al României, jalonul 207 din Planul Național de Redresare și Reziliență prevede, printre altele că, în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere:

  • revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit;
  • revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit. 

Până la finalul lunii martie 2025, Guvernul ar trebui să dea un memorandum pentru aprobarea  propunerilor de modificare a Codului fiscal, necesare realizării reformei fiscale. 

---

Citește și: 

Salariul minim 2025: Cât plătesc firmele, ce salariu net primesc angajații „în mână”. Salariul minim în construcții, agricultură și industria alimentară

Parallax

Vizualizari
23163
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri