Sindicatele au solicitat luni majorarea salariului minim brut pe economie, insa reprezentanti ai patronatelor au respins orice crestere ca presiune electorala si fara un studiu de impact, in cadrul discutiilor cu reprezentantii Guvernului, in Consiliul National Tripartit. La randul sau, Ministerul Muncii a prezentat simulari in care se arata ca microintreprinderile si frmele mici si mijlocii (IMM) sunt cele mai vulnerabile in cazul unei cresteri a salariului minim.

Confederatiile sindicale au propus Guvernului cresterea salariului minim brut pe economie de la 1250 de lei, cat este in prezent, la 1.350 de lei sau la 1.400 de lei ori la 1.450 de lei, conform agentiei Agerpres.

La valoarea cea mai mare, propusa de Cartel Alfa, majorarea ar fi de 200 de lei, adica un plus de 16% fata de nivelul actual.

La un salariu minim brut pe economie de 1.450 de lei, patronul ar urma sa suporte, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei (fata de 1.538 de lei in prezent), iar salariatul ar urma sa primeasca o leafa neta de 1.065 de lei (fata de 925 de lei in prezent).

In schimb, reprezentantii patronilor din Consiliul National Tripartit se opun discutiei majorarii salariului minim pe economie in perioada electorala.

Patru confederatii de patroni au participat la consiliul de luni: Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (U.G.I.R.), Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (C.N.I.P.M.M.R.), Confederatia Patronala "CONCORDIA", Confederatia Nationala a Patronatului Roman (C.N.P.R.) si Patronatul National Roman (P.N.R.).

Ce spun patronii despre salariul minim 2017:

• "Confederatiile patronale nu sustin o comunicare publica pe tema salariului minim, ca lupta electorala, de care se deliminteaza ferm, considerand-o total inadecvata si inoportuna in aceste zile de final de mandat, in care ar trebui prezent bilantul mecanismelor create de actualul Guvern si a rezultatelor inregistrate pentru piata muncii, pentru intreprinderi si economie".

• "Cresterile salariale nu trebuie decise in perioadele electorale si pentru scopuri politice, ci pe baza de analize a multiplelor implicatii la nivel macroeconomic si fundamentari obiective, pentru a asigura optimizarea functionarii economiei si a pietei muncii (...) numai dupa ample negocieri intre partenerii sociali, in scopul ajungerii la un consens intre acestia".

• "Dupa realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentari a cresterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitatea muncii, la nivelul de dezvoltare al economiei romanesti, al fiecarei regiuni si judet, la diferentele dintre mediul urban si rural, inclusiv zonele defavorizate din Romania si consultarea partenerilor sociali, se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe tara".

• "Salariul de baza minim brut pe tara a crescut in acest an cu 19%, incepand cu data de 1 mai 2016, potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.017/2015, neimplinindu-se inca un an de la aceasta crestere importanta, care nu a fost corelata cu productivitatea muncii".

Situatia firmelor vulnerabile din Romania (studiu INCSMPS)

Calculele de la Ministerul Muncii: IMM-uri vulneraile

Patronii au invocat in opozitie la majoarea salariului minim pe economie in acest moment si un studiu realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS) la initiativa Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSPV), in care s-au facut simulari pe cresteri ale salariului minim brut cu 10% si cu 20%.

Pe scurt, potrvit acestui studiu, o majorare a salariului minim pe economie ar aduce venituri in plus gospodariilor in cauza in paralel cu o reducere a ajutoarelor sociale acordate, dar ar afecta semnificativ firmele mci si mijlocii vulnerabile la cresterea costurilor cu munca.

Potrivit studiului, majorarea salariului minim ar avea urmatoarele efecte asupra firmelor:

• "Impactul salariului minim asupra productivitatii muncii este negativ, o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%. Se pare ca in Romania cresterea costurilor - determinata de cresterea salariului minim - nu este compensata prin cresterea productivitatii, ci dimpotriva, productivitatea scade.

• Deoarece in cca, 72,5% din firmele micro (adica pentru 594.681 salariati), in cca. 50.9%, din firmele mici (adica 461.456 salariati), in cca. 14,7% din firmele mijlocii (adica 121.673 salariati), salariul minim depaseste 60% din valoarea castigului mediu brut, orice crestere viitoare a salariului minim reprezinta un risc de aplatizare a distributiei salariale in jurul salariului minim si de crestere semnificativa a costului fortei de munca cu implicatii in scaderea competitivitatii.

• O crestere cu 10% a salariului minim real duce la cresterea castigului salarial mediu cu 7,5% la nivelul macroeconomic, astfel ca salariul minim este intr-adevar un determinant important al cresterii salariale. Comparativ cu alte state ale UE, productivitatea muncii din Romania este scazuta.

• Supravietuirea firmelor este corelata cu evolutia salariului minim: in general, companiile care s-au inactivat au fost companii pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variaza de la 67% in 2011 la 80% in 2014.

• Salariul minim real a crescut intr-un ritm mult mai accelerat decat productivitatea orara a muncii. In trimestrul intai al anului 2000, salariul minim era cu 90% mai mic decat in anul 2010, in timp ce productivitatea orara a muncii era doar cu 44% mai mica decat in 2010. La finalul perioadei analizate, se ajunge la o diferenta mult mai pronuntata, astfel ca in primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decat in anul 2010, in timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

• In anul 2015 existau 140.980 de firme considerate vulnerabile, in care lucrau un numar de 468.804 salariati. In ultimul an al seriei, ponderea salariatilor din firmele vulnerabile in totalul salariatilor din firmele selectate era de 11,7%. Daca pana in anul 2014 numarul de salariati din firmele vulnerabile a inregistrat o tendinta de crestere, in anul 2015 acesta s-a redus usor (cu 35.615 persoane). Intre 93,9% si 96,8% dintre firmele vulnerabile sunt in categoria microintreprinderi Deoarece in aproximativ 72,5% dintre firmele micro, 50,9%, dintre firmele mici, 14,7% din firmele mijlocii, salariul minim depaseste 60% din valoarea castigului mediu brut, orice crestere viitoare a salariului minim reprezinta un risc major de competitivitate.

Efecte asupra veniturilor gospodariilor:

• "Cresterea nivelului salariului minim brut garantat in plata are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodariei, iar cresterea salariului minim in scenariile propuse, contribuie la imbunatatirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariatii ce sunt retribuiti la salariul minim, in ciuda faptului ca se observa o usoara reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor in cazul acestora".

• "O crestere cu 10% a salariului minim real duce la cresterea castigului salarial mediu cu 7,5%. Este o influenta puternica, astfel ca salariul minim este un determinant important al cresterii salariale din perioada analizata".

• "O crestere a salariului minim brut garantat in plata nu conduce in mod automat la o crestere cu aceeasi cantitate a venitului disponibil total al gospodariei ca urmare a actiunii sistemului de beneficii sociale si taxe/ impozite/ contributii sociale care poate sa influenteze aceste efecte".

In ce firme se munceste pe salariul minim pe economie

Salariul minim in Europa (studiu INCSMPS)



Studiul de la Ministerul Muncii mai arata ca Romania are penultimul salariu minim pe economie ca valoare din Uniunea Europeana (cel mai mic este in Bulgaria). Mai mult, in Romania salariul minim este sub cel din Serbia, o tara exracomunitara.

In Romania, sunt aproximativ 1,3 milioane de oameni care obtin salariul minim pe economie.

Conform studiului, acesti angajati pot fi intalniti cel mai des la firmele mici (10-49 salariati) si medii (pana la 249 de salariati).  

In economia privata, firmele cu cei mai multi salariati cu salariul minim sunt in: industrie alimentara, comert cu amanuntul, industrie extractiva, constructii,
industria prelucratoare si transporturi.

In cele mai multe cazuri, pe salariul minim sunt incadrati muncitori necalificati in industria extractiva, constructii, industria prelucratoare si transporturi (18,6%), personal de ingrijire (9,1%), soferi si operatori la instalatii si utilaje mobile (7,9%).

Pe genuri, 59% dintre salariatii cu minimumul pe economie sunt barbati.

Sursa foto de la inceputul articolului: Wikipedia.org

Citeste si: