Au absorbit fonduri UE, dar statul le ia banii inapoi, dupa ce le daduse aprobarile. Masura, suspendata de instanta, care are "o indoiala puternica si evidenta"
claudiu.zamfirr

Au absorbit fonduri UE, dar statul le ia banii inapoi, dupa ce le daduse aprobarile. Masura, suspendata de instanta, care are "o indoiala puternica si evidenta"

Imagine principala
Au absorbit fonduri UE, dar statul le ia banii inapoi, dupa ce le daduse aprobarile. Masura, suspendata de instanta, care are "o indoiala puternica si evidenta"
Curtea de Apel Oradea a decis suspendarea aplicarii unor masuri prin care Ministerul Fondurilor Europene cerea inapoi, de la doua firme, banii europeni atrasi de acestea, desi, in 2013, autoritatea guvernamentala le daduse societatilor unda verde pentru fondurile respective. Judecatorul a aratat ca are o "indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a proceselor-verbale" emise de autoritatea Ministerului Fondurilor Europene prin care aceasta le cere firmelor banii europeni inapoi.

Doua firme din Oradea care activeaza in productia de utilaje si alte activitati industriale, Latecis SRL si Emsil Techtrans SRL, au derulat proiecte pe fonduri europene in Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) 2007-2013, axa prioritara 1, bani destinati intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).

In 2013, antreprenorii credeau probabil ca "le-a pus Dumnezeu mana in cap" cand au primit unda verde de la Autoritatea de Management POS CCE (AM POS CCE), cum ca au indeplinit conditiile de eligibilitate si ca totul era OK, absorbind corect fondurile structurale.

Pe vremea aia, AM POS CCE era in subordinea Ministerului Economiei, iar din februarie 2014 a trecut la Ministerul Fondurilor Europene.

In august 2015, insa, firmele s-au pomenit cu procese-verbale in care AM POS CCE le cerea inapoi fondurile europene atrase, pe motiv ca nu erau, de fapt, intreprinderi mici si mijlocii, din cauza unor legaturi pe care le aveau cu alte societati, fiind considerate astfel "societati legate".

Asa se face ca AM POS CCE cere, de indata, de la Latecis SRL aproape 1 milion de lei, iar de la Emsil Techtrans 1,08 milioane de lei, fonduri europene atrase de firme. 

 
Clic pentru a extinde



In cazul Latecis, autoritatea guvernamentala scoate retroactiv firma din categoria intreprinderilor mijlocii, pentru ca la data depunerii cererii de finantare, societatea a declarat ca avea 159 de angajati, dar ulterior, in urma reverificari firmei, a rezultat ca aceasta era "legata" cu alte 3 SRL-uri din Romania, printre care si Emsil Techtrans, cealalta firma reclamanta care a obtinu fonduri europene.

Celelalte doua firme de care se considera ca ar fi legata Latecis sunt SC Siltech Consult SRL si SC Solarize SRL.

In plus, Latecis a fost considerata ca fiind partenera cu un mare grup de firme din Franta (Latecoere), care are peste 4.000 de salariati si cifra de afaceri de peste 600 de milioane de euro in anii 2012 si 2013.

Automat, intr-o situatie asemanatoare s-a vazut si Emsil Techtrans SRL, la randul sau. 


 
Clic pentru a extinde


Cele doua firme au dat in judecata Autoritatea de Management POS CCE de la Ministerul Fondurilor Europene cerand anularea proceselor-verbala prin care li se cer inapoi banii europeni absorbiti.

Pana la o solutie pe fond, in decembrie 2015 firmele au facut intampinari la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Oradea, care, in martie 2016, a admis suspendarea aplicarii proceselor-verbale prin care AM de la Ministerul Fondurilor Europene le luau firmelor banii inapoi.

Firmele au depus o cautiune in cuantum stabilit de instanta la un termen precedent (10% din banii care fac obiectul procesului-verbal).

In motivarea deciziei, judecatorul arata ca autoritatea guvernamentala le acceptase firmelor,  in anul 2013, indeplinirea conditiilor de eligibilitate, ceea ce ridica acum suspiciuni de nelegalitate asupra noului demers al autoritatii, prin care se razgandeste si cere inapoi fondurile europene atrase de companii.

Instanta arata ca cererea de suspendare a procesului-verbal al AM POS CCE indeplineste conditia de caz bine intemeiat.

"Fara a prejudicia fondul litigiului, instanta apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita, raportat la argumentele prezentate de reclamanta, avand in vedere faptul ca parata (AM POS CCE), prin reprezentantii sai, a confirmat eligibilitatea societatii reclamante acum doi ani, constatand indeplinirea tuturor conditiilor prevazute de lege, motiv pentru care, din imprejurarile cauzei, rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a proceselor-verbale a caror suspendare se solicita" - arata judecatorul in privinta actiunii firmei Emsil Techtrans.

In plus, instanta arata ca obligarea firmei la restituirea banilor europeni atrasi, prin poprirea conturilor, ar "paraliza activitatea" societatii, generand trimiterea angajatilor in somaj.

O decizie asemanatoare se argumenteaza si in cazul celeilalte firme, Latecis.

Asa cum arata si judecatorul, aceste decizii de suspendare a proceselor-verbale nu afecteaza procesul pe fond. Practic, procesele-verbale se suspenda pana la o hotarare judecatoreasca pe fond, prin care justitia sa decida daca statul are sau nu dreptul sa ceara banii inapoi de la firmele care au absorbit fonduri europene, pe motive invocate ulterior aprobarilor de finantare si de eligibilitate.  

In orice caz, insa, prin motivarea pe care o ofera, instanta ridica un semn de intrebare asupra legalitatii masurii Ministerului Fondurilor Europene (prin AM POS CCE) de a cere banii inapoi de la firmele reclasificate din IMM in intreprinderi mari. 





 Clic pentru a extinde

 

Zeci de milioane de euro si miza cea mai mare

Problema reclasificarii intreprinderilor mici in firme mijlocii si a celor mijlocii in intreprinderi mari a survenit in anul 2014, cand Comisia Europeana a trimis la Bucuresti o misiune de audit care a constatat ca o serie intreaga de firme romanesti care lusera bani europeni in calitate de IMM-uri erau de fapt legate cu alte societati.

(StartupCafe a publicat AICI un articol amplu pe aceasta tema, cu puncte de vedere nationale si europene)

Acest lucru, au interpretat functionarii trimisi de la Bruxelles, scotea firmele din categoria IMM-urilor, depasindu-se plafoanele de personal angajat si de cifra de afaceri pana la care firmele pot fi considerate IMM.

Procedura reclasificarii firmelor in alta categorie a fost stabilita de Comisia Europeana in urma unei decizii a Curtii de Justitie a UE, din anul 2013, intr-un caz aparut in Germania.

In acest context, in anul 2014, Romania a acceptat, intr-o procedura europeana de conciliere, reclasificarea firmelor, impreuna cu o serie intreaga de corectii financiare.

Astfel, tara a fost de acord sa dea inapoi Comisiei Europene fondurile structurale absorbite deja in cadrul POS CCE, in proiectele derulate de firmele reclasificate.

Pentru ca bugetul de stat sa nu aiba de suferit, la randul sau, statul (AM POS CCE de a Ministerul Fondurilor Europene) a cerut mai departe de la firmele in cauza banii inapoi. Practic, firmele mici reincadrate in firme mijlocii sunt puse sa plateasca 10% din banii absorbiti, iar firmelor mijlocii reincadrate in intreprinderi mari li se cer inapoi 100% banii atrasi in proiecte.

Acum, firmele se plang ca noile criterii de incadrare a IMM-urilor contrazic legislatia in vigoare i Romania inca din anul 2004. Antreprenorii arata ca ei au fost de buna credinta si au absorbit fondurile europene in conditiile puse de autoritatile statului roman.

"Ne aflam in situatia in care beneficiari corecti si cinstiti - pentru ca legislatia romaneasca nu a fost foarte bine armonizata cu cea europeana - se afla in situatia in care sunt nevoiti sa dea banii inapoi. Din ultimele discutii pe care le-am avut, se doreste sa se puna la masa reprezentantii Ministerului Economiei, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Finantelor, Secretariatului General al Guvernului si ai Consiliului Concurentei, dar din pacate nu reusesc sa gaseasca o soutie, desi toti recunosc ca este o mare pierdere pentru industria romaneasca ca aceste companii sa fie fortate sa intre in faliment chiar daca au fost corecte si cinstite" - a declarat, luni, intr-o conferinta e presa, Laura Ciuhu, membra a Patronatului Serviciilor Private din Romania.

La randul sau, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) cere o decizie guvernamentala prin care statul sa suporte din buget, corectiile financiare in aceste cazuri.

"Credem ca e nevoie de o decizie guvernamentala, astfel incat eforturile corecte ale firmelor care au atras fonduri europene si care si-au crescut competitivitatea, capacitatea de a produce mai mult si de a produce mai multe locuri de munca, trebuie sustinute, cu orice pret" - a spus secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.

Vicepresedintele Asociatiei Consultantilor pentru Acesarea Fondurilor Europene din Romania (ACRAFE), Marian Dobrila, sustine ca in mai toate programele de fonduri europene pot aparea corectii financiare care sa fie aplicate retroactiv beneficiarilor care au derulat proiecte.

Dobrila a evaluat in acest moment volumul corectiilor la 10 - 30 milioane euro, insa dincolo de acesti bani miza ar fi insasi credibilitatea sistemului de fonduri UE, care, sustine el, are un impact mult mai mare.  

"Discutam despre mai mult decat o suma de 10 sau 20 de milioane de euro. Discutam despre o problema de fond: transformam viitorul fondurilor europene intr-o gaura neagra pentru beneficiar. I se poate intampla oricand si poate fi oricine - pentru ca sunt 7 organisme autorizate sa faca audit pe fonduri europene - de la organismele intermediare pana la Comisia de audit a Comisiei Europene - care pot veni oricand in cei 7 ani, 10 ani, 20 de ani si sa spuna: <<Mai tii minte proiectul pe care l-ai avut acum 7 ani?>> . <<Nu...>> . <<Pai tin eu minte! Da-mi banii inapoi!>>".

Organizatiile mentionate cer acum ca Guvernul - prin Ministerul Finantelor, Ministerul Fondurilor Europene si Ministeru Economiei - sa suporte aceste corectii financiare din fondurile destinate ajutoarelor de stat acordate companiilor private care fac investitii in Romania.

Om de afaceri: Nici statul roman nu e drept sa plateasca

Nu toti oamenii de afaceri considera ca statul roman trebuie sa plateasca aceste corectii financiare, din bugetul la care contribuie toti cetatenii tarii si firmele.

Ion Erbasu, antreprenor si manager in domeniul constructiilor, considera ca reprezentantii guvernamentali care au discutat si negociat problema la Comisia Europeana nu trebuia sa accepte aceste corectii financiare.

"Nu mi se pare drept nici ca statul roman sa suporte el. Reprezentantii statului roman la Uniunea Europeana nu trebuia sa ajunga la raspunsul asta" - a spus Erbasu, in aceeasi conferinta de presa.

Erbasu a tras la raspundere si pe unii dintre consultantii din proiectele europene, care, sustine el, nu au indrumat firmele sa ia deciziile procedurale cele mai bune pentru a nu ajunge la corectii financiare.  

"Si consultantul are o vina. Firmele au dat un onorariu ca sa obtina finantare si la final firma de consutanta spune: <<Eu am facut ce am putut si la final ai obtinut fondurile europene, dar restul ma depaseste>>.

Este ca si cum ai merge la meditatii si ai face o problema cu un profesor de matematica si ti-ar spune ca e foarte buna. Iei bacalaureatul, termini si facultatea si pe urma trece un an si ti se spune: <<La bacalaureat n-a fost bun subiectul pe care ti l-am explicat eu, nici cel pe care ti l-a acceptat comisia de examen, iar acum ti se ia si diploma si toata activitatea dupa 6 ani"
- se plange omul de afaceri, fratele milionarului Mihail Erbasu, care s-a sinucis in urma cu 12 ani.

Firma sa, Erbasu Total, a derulat un proiect pe fonduri europene de 10,6 milioane de lei, din care 6,3 milioane erau fondurile nerambursabile. Societatea a fost reclasificata din firma medie in intreprindere mare si a pierdut tot ajutorul nerambursabil de 6,3 milioane de lei.
Parallax

Vizualizari
796
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Informatii incomplete si, in consecinta, partinitoare Pentru a fi crezut, autorul articolului ar fi trebuit sa: a). ceara un punct de vedere MFE, pentru a avea oglinda completa; b). incerce sa inteleaga si, ulterior, sa explice mecanismul care sta la baza atragerii fondurilor europene (de ex. problema 'retroactivitatii' este una falsa; faptul ca statul membru nu a transpus jurisprudenta europeana pana la data aplicarii unor acte administrative nu intra sub incidenta retroactivitatii din perspectiva negocierii cu UE). Adevarul este ca unele firme s-au folosit de lacunele din legislatia nationala si au fost 'eligibili', unele dintre acestea in mod constient, de multe ori profitand de functionari publici neinstruiti sau cu anumite interese private. Ar fi bine, asadar, ca autorul articolului sa transmita intreg raportul de audit, pentru ca publicul larg sa isi poata da cu parerea daca e corect ca 'smecheriile' unora sa fie acoperite din taxele altora.
poza de profil
responsabilitate nu cred ca se pune problema credibilitatii autorului acestui articol; este o situatie de fapt care se intampla in Romania si care afecteaza sute de firme, mii de angajati;cu lacune sau nu in legislatie, este inacceptabil sa primesti finantare pentru proiecte de investitii in baza unor programe de finantare, sa implementezi aceste proiecte, sa primesti grantul si dupa 6 luni- 1 an sa ti se ceara banii inapoi pentru ca au fost lacune in legislatie; pana la urma a cui este responsabilitatea in acest caz?de cca 1 an ma tot gandesc sa incerc sa accesez si eu finantare EU pentru un proiect, dar cand am vazut ce grozavii se pot intampla, mai bine renunt; si la finantare , si la proiect;felicitari autoritatilor romane pentru acest rezultat!
poza de profil
erbasu deschide gura ... ... dar spune prostii ... ca biznisu' sau nu e real, e facatura fratelui (cu ambele sensuri pentru facatura);STATUL a schimbat regulile jocului DUPA incheierea jocului - statul trebuia sa plateasca - sau cei care au facut ghidurile de finantare; beneficiarii au facut niste proiecte conform regulilor ghidului - care au fost evaluate si aprobate tot conform acelor reguli; si cererile de rambursare depuse de ei si evaluate de personalul AM POS CCE sau vreunui organism intermediar -> totul s-a facut conform ghidurilor; daca nu s-a facut corelarea corecta intre intreprinderi legate si partenere - conform conditiilor din ghid, da, atunci beneficiarul si consultantul sunt de vina; DACA CONDITIILE au fost schimbate DUPA incheierea proiectului (sau chiar dupa depunerea cererilor de finantare) - sa plateasca STATUL, caci el a "tradus" regulie ERONATE DIN GHID! simplu ca buna ziua :)
poza de profil
Corectii financiare proiecte europene Nu poti avea o pozitie corecta fara a dispune de informatii complete.In privinta corectiilor financiare stabilite dupa efectuarea platilor trebuie tinut cont ca:1. Proiectul este intocmit in limita expertizei si deontologiei consultantului, a viziunii, transparentei si eticii solicitantului cat si a calitatii ghidului emis de finantator2. Cererea de finantare este declarata eligibila si finantabila de catre finantator functie atat de calitatea evaluatorilor independenti cat si de documentele asumate de catre solicitant3. Implementarea si platile efectuate sunt rezultatul direct a practicii impuse de solicitant si echipa de proiect, cat si de calitatea prestatiei expertilor finantatorului (care pot stopa la timp propagarea unor nonconformitati)4. revenirea finantatorului asupra eligibilitatii proiectului si a platilor efectuate se poate face numai prin act justificativ clar, legal si bine documentatat ce stabileste nonconformitatea, cauza materiala, vinovatia, algoritmul de calcul a corectiei financiare si modalitatea de contestare.
poza de profil
Corectii financiare proiecte europene Din pacate, din lipsa de cunoastere si de responsabilizare, in viata reala exista practici neproductive precum:- finantatorul isi corecteaza greselile pe seama solicitantilor mizand pe lipsa lor de reactie, de fundamentare legala a contestatiei cat si tergiversarea prin procese a solutionarii finale- consultantii ce concep proiectele, evaluatorii de proiecte, expertii verificatori si auditorii sunt prost platiti sau sunt platiti prin metode "neortodoxe", prin asta fiind sustinuta mediocritatea persoanelor implicate, a abordarii proiectelor (copiate, scrise peste noapte, neadaptate conditiilor concrete ale solicitantului), lipsa indicatorilor reali si a livrabilelor afetente sau prezentarea de documente intocmite superficial- solicitantii se bazeaza in mod eronat pe folclorul starnit de proiectele europene, apeleaza la "scriitori de proiecte" cu plata numai daca "iese" proiectul (nu inteleg conceperea proiectului ca o investitie pe 5-10 ani), nu apeleaza la un expert evaluator care sa verifice proiectul inainte de a fi depus, inventeaza solutii de implementare ce se dovedesc a fi regretabile, evita consultanta veritabila si auditul pe timpul derularii proiectului, nu apeleaza la consultanti nici in ceasul al12lea, adica pentru intocmirea contestatiei la respingerea proiectului, la rectificarea bugetara sau la impunerea de returnare a fondurilor primite.
poza de profil
Corectii financiare proiecte europene Din practica de consultanta de peste 15 ani in proiecte nerambursabile pot spune ca solicitantii, majoritatea din naivitate sau necunostere a conditiilor impuse de ghiduri, vin in prima faza de concepere a proiectului cu propuneri ce pot fi incadrate drept 《conditii artificiale》in proportie de 10 pana la 40% . Ce scapa in faza de proiectare trebuie corectat in faza de implementare astfel incat sa se evite pierderile ce pot fi imputate solicitamtului.Iar cei care gresesc trebuie sa plateasca intelegand pana la urma ca fondurile sunt nerambursabile atata timp cat ghidurile, procedurile si legislatia sunt respectate.Fondurile pot fi intelese ca credite cu "dobanda" variabla pe baza de proiect sau chiar fraude daca nonconformitatea este facuta cu rea vointa.

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings