Crowdfunding: Bani adunati de la "toata lumea", pe internet. Unde si cum se pot strange multifinantari in Romania - Finantari - StartupCafe.ro
claudiu.zamfirr

Crowdfunding: Bani adunati de la "toata lumea", pe internet. Unde si cum se pot strange multifinantari in Romania

Imagine principala
VIDEO Crowdfunding: Bani adunati de la "toata lumea", pe internet. Unde si cum se pot strange multifinantari in Romania
​O sursa de finantare tot mai folosita de micile firme in occident isi face simtita prezenta si in Romania. Crowdfunding-ul, sau multifinantarea, mai pe romaneste, se practica si la noi din ce in ce mai serios. Statul planuieste sa reglementeze aceasta metoda prin care firmele aflate la inceput de drum pot obtine fonduri pe principiul "cate putin de la cat mai multi".

Prin crowdfunding, un antreprenor cere bani de la un numar cat mai mare de persoane fizice sau firme pentru realizarea unui proiect bine definit. Pentru a ajunge la un numar mare de potentiali investitori, antreprenorul care apeleaza la crowdfunding are la dispozitie platforme specializate pe internet.

Crowdfundingul a capatat proportii odata cu internetul, insa metoda a fost folosita cu mult inainte de aparitia online-ului. Un exemplu este constructia Ateneului Roman din Bucuresti, care a inceput in anul 1886 si cu bani obtinuti prin subscriptie publica sub indemnul "Dati un leu pentru Ateneu!" . Sub acelasi indemn, s-au strans bani si in anii '90 pentru renovarea cladirii.

Totusi, exista deosebiri importante intre corwdfunding-ul de azi si subscriptiile publice cu caracter non-profit:
  • Crowdfundingul urmareste profitul atat pentru antreprenorul care strange banii pentru proiect, cat si pentru investitori.
  • Prin corwdfunding, investitorii obtin parti sociale sau actiuni in proiectul pe care il finanteaza.
  • Platformele online care mijlocesc strangerea de fonduri percep si ele un comision din banii stransi.
  • Diverse guverne din lume au reglementat strict crowdfindingul ca metoda specifica de finantare.
Cum vrea Guvernul Romaniei sa reglementeze Crowdfundingul

Statul intentioneaza sa reglementeze si sa limiteze activitatea de crowdfunding, printr-un proiect de lege initiat de Departamentul pentru IMM-uri din Guvern, in septembrie 2014. De atunci, insa, initiativa a ramas blocata pana in prezent pe circuitul decizional din ministere, Guvernul nereusind sa o adopte si sa o trimita la Parlament ca proiect de lege.

Pe scurt, firma care strange fonduri se alege cu banii, pe care ii poate folosi strict pentru proiectul pentru care i-a strans. Investitorii primesc parti sociale / actiuni in companie in schimbul investitiei, sau dobanda, in cazul in care ofera un imprumut firmei dezvoltatoare de proiect.

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri, care a initiat in Guven
proiectul de lege, sustine ca textul propus de el asigura un cadru de
protectie a investitorilor si a firmelor care strang bani prin
crowdfunding in Romania.

"Aceste platforme online sunt
acreditate si nimeni nu poate sa puna acolo proiecte fictive si sa
dispara. Iar aici Autoritatea pentru Supraveghere Financiara trebuie sa se implice si sa urmareasca
", a declarat, pentru HotNews, Jianu, actual presedinte al Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania.



In proiectul de lege, guvernantii definesc crowdfunding-ul drept finanțare participativă a proiectelor, sub forma de investitii directe, realizate de investitori, la cererea unor dezvoltatori de proiecte.

Investitorii pot fi persoane fizice sau firme, care insa asteapta un profit în urma investiţiei de capital.

La randul lor, cel care cere finantarea nu poate fi decat o persoana juridica, potrivit proiectului de la Guvern.

De asemenea, finanțarea trebuie sa fie destinată unui proiect specific, identificat printr-un .indicativ de proiect


Proiect LEGE Crowdfunding





Limitarile din proiectul de lege al Guvernului:
  • Suma maximă de fonduri colectate pentru un proiect prin crowdfunding este de 1 milion de euro, echivalent in lei, la cursul Băncii Nationale, din ziua postării proiectului.
  • Suma maxima pe care o poate oferi un singur finantator pentru acelasi proiect este de 1.000 de euro, pe aceeasi platforma de crowdfunding.
  • Un singur finantator pe platformele de crowdfuning nu poate investi mai mult de 5.000 de euro în toate proiectele publicate de aceeaşi platformă pentru finanțare participativă pentru o perioadă de 12 luni.
  • Un proiect poate cere finantare un timp limitat, iar teremnul declarat de firma dezvoltatoare este depasit, investitorii isi primesc banii inapoi. "Platforma va face public faptul ca finantarea se realizeaza pe principiul <<totul sau nimic>> şi va descrie implicaţiile pentru potenţialii investitori dacă nu se obţine finanţare în intervalul de timp stabilit".
  • Firma dezvoltatoare trebuie sa aiba asigurati minimum 5% din valoarea totala a finantarii pe care o cere pentru proiect.
Viitoarea lege initiata in Guvern prevede si conditii de infiintare si amenzi mari pentru platformele de crowdfunding:
  • Platformele pot fi infiintate doar de firme care au un capital social minim de 25.000 de euro, plus o asigurare de răspundere profesională.
  • Platformele, angajatii sau actionarii lor nu pot participa in proiectele finantate prin intermediul lor.
  • Pentru a putea functiona, platformele de crowdfunding trebuie sa se inregistreze in Registrul general prevăzut de legea 297/2004 privind piata de capital, sub egida Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). In caz contrar, initiatorii risca sanctiuni penale si amenzi de 20.000 de euro.
  • Platformele de crowdfunding trebuie sa ofere investitorilor informatiile despre proiectele publicate si despre conditiile in care se fac investitiile. Tot platformele trebuie sa se asigure ca firmele dezvoltatoare au cei minimum 5% pentru proiect in contul colector in care se strang finantarile participative.
  • Platforma are si obligatia sa restituie  investitorilor banii din contul colector, daca nu se strange suma necesara proiectului in termenul fixat initial si trebuie sa-i informzeze pe investitori de la bun inceput ca ei isi asuma riscul unui eventual esec al viitoarei investitii (daca se strang banii necesari si se realizeaza). pentru incalcarea acestor reguli, platforma risca amenzi de 10.000 de euro.
Proiectul de lege blocat momentan in Guvern face distinctie intre crowdfunding, care este destinat afacerilor, si campaniile de sponsorizare sau actiunile umanitare, care nu fac obiectul reglementarilor si limitarilor propuse.

Urmareste aici un interviu cu Florin Jianu despre crowdfunding:





  • Romania in UE, la crowdfunding
Uniunea Europeana studiaza in prezent posibilitatea reglementarii platformelor de crowdfunding, care functioneaza deja se ani buni mai ales in europa de Vest.
Romania se afla printre codasele UE la acest capitol, cu numai doua platforme de "finantare alternativa", potrivit studiului Moving Mainstream, al Universitatii Cambridge si al companiei de consultanta EY, publicat la inceputul anului 2015.

Cel mai bine sta Marea Britanie (65), urmata de Spania (34), Franta (33), Germania si Olanda (cate 31). Intre fostele tari comuniste, liderul este Polonia (11). Bulgaria are o platforma, Ungaria are doua (la fel ca noi), Cehia are tot doua, iar Slovacia are una singura.




Numarul de platforme de finantare alternativa in Europa - studiul Universitatii Cambridge si EY (Sursa: Comisia Europeana)

Revenind la Romania, exemple de platforme de crowdfunding sunt site-urile Multifinantare si Crestemidei.

Aici gasim, de exemplu, proiectul unui incalzitor de apa, pentru care firma dezvoltatoare isi propune sa stranga 1,5 milioane de lei. Sunt si multe proiecte in zona non-profit, care fac obiectul mai degraba campaniilor de fundraising sau de sponzorizare. Un exemplu este un film de scurtmertraj, intitulat "777", pentru care realizatorii au strans deja suma pe care si-au propus-o, 3.000 de lei.

Precizare: Hotnews nu a utilizat si nu a efectuat verificari asupra corectitudinii acestor platforme, mentionate cu titlu de exemplu.

  • Americanii - campionii crowdfundingului
Cei mai avansati din lume in finantarea participativa par a fi americanii. In SUA, functioneaza cele mai mari doua platforme de crowdfunding: Kickstarter si Indiegogo.





Kickstarter



Lansat in aprilie 2009, Kickstarter sustine ca a strans pana acum 1,5 miliarde de dolari de la 7,8 milioane de investitori, pentru circa 200.000 de proiecte. Kickstarter percepe un comision de 5% pentru sumele toatale stranse, plus inca 3-4% comision pentru sistemul de plata (Amazon).

Indiegogo este si mai vechi decat Kickstarter, fiind lansat in anul 2008, la San Francisco. Aceasta platforma de crowdfunding percepe un comision de 9% din banii stransi, dar da inapoi 5 puncte procentuale in cazul proiectelor de succes. In plus, mai percepe intre 3,5% si 9% comision pentru sistemul de transfer de bani (PayPal).

Deseori, prin crowdfunding antreprenorii reusesc sa stranga mult mai multi bani decat isi propun pentru un anumit proiect. Recordul il detine jocul video Star Citizen, dezvoltat de compania americana Cloud Imperium Games. Firma si-a propus sa stranga 500.000 de dolari, dar a primit peste 81 de milioane de dolari de la investitori, pe Kickstarter si pe o platforma de subscriptie deschisa pe blogul gamedesignerului Chris Roberts, initiatorul proiectului.

In ultima perioada, SUA au initiat masuri de reglementare a finantarilor crowdfunding, un rol central avandu-l Securities and Exchange Commission (SEC), un fel de ASF al americanilor.

SEC-ul vrea sa limiteze suma totala pe care o firma o poate strange prin crowdfunding la 1 milion de dolari in decurs de 12 luni.  De asemenea, investitia unui singur investitor (fie firma, fie individ) se va limita la 2.000 de dolari in decurs de 12 luni, de exemplu.

Platformele inregistrate in SUA vor putea fi folosite doar de firme americane pentru strangerea de bani pentru proiecte, mai prevad reglementarile SEC.

Citeste si:
Parerea ta despre articol
Vizualizari
653
Conţinut
Adauga comentariu
poza de profil
Daca ceva e simplu, hai sa-l complicam Inteleg ca trebuie sa existe un control asupra acestor situatii, pentru ca pana la urma e vorba de bani. Dar cred ca masurile trebuie adaptate la realitatea romaneasca si nu trebuie complicate degeaba. O idee simpla, aceea de a participa la o actiune nu trebuie complicata de proverbiala birocratie romaneasca. Si proiectul asta face.Si asta pentru ca prima intrebare care se pune de obicei este "de ce i-as da bani aluia?". Sistemul este atat de putin cunoscut in Romania incat este foarte greu sa-i explici cuiva de ce ar investi intr-un proiect si mai ales, de unde stie el ca va primi ceva in schimb. Este deci necesar o incurajare a existentei acestor platforme, nu a restrangerii lor prin cerinte gen 25.000 de euro, 5 ani pastrarea informatiilor pe site etc.De retinut si alte aspecte:1. Nu exista doar principiul totul sau nimic. Multe platforme au si optiunea de a primi doar o parte din suma, cat s-a strans pana la momentul X.2. Exista proiecte pentru care nu se ofera recompense sau sustinatorii nu vor sa primeasca ceva in schimb din diverse motive.Per ansamblu, o idee preluata probabil de la americani si chinuita in stilul romanesc cu cat mai multe hartii, drumuri si timp pierdut. Sper ca proiectul sa fie bine gandit, sistemul de crowdfunding ar putea fi o solutie pentru multi investitori stresati de banci si dobanzile lor.
poza de profil
Crowdfunding Daca prostii din guvernul Romaniei ar avea luminite, ar fi ca in Las Vegas acolo.
poza de profil
autoritati :) intre timp, pe internet :)https://bitcointalk.org/index.php?board=159.0
poza de profil
bai tataie... Si aia din USA si din UE au analizat care este gapul dintre finantarea oferita de banci si nevoia de finantare pentru micile firme....Astia nu inteleg nimic din crowdfunding si din modul in care ar trebui sa functioneze ... Dupe ce intelege guzganul cun functioneaza mai apoi te apuci sa le reglementezi pe piata financiara din RO.Sfat free of charge: lasa-le frate un an sa functioneze liber crowdfunding - Nu o sa fie o mare nenorocire daca lasi o perioada limitata piata libera ca sa o vezi cum functioneaza in conditiile specifice din RO - si apoi apuca-te de reglementari......Sa rad cu lacrimi despre hub-ul investitional visat in RO...Baga neamule multe reglementari cu birocratia tipica romaneasca ca la balamuc ca o sa se ingramadeasca afacerile pe platformele de crowdfunding...Si mai mult, daca tot intind in timp deschiderea acestei oportunitati atunci se pierde si asta ca nu sta lumea dupa statul roman care misca hartiile cum le misca...Proiect nascut mort???
poza de profil
Crowdfunding Incapabilii din Parlamentul si Guvernul Romaniei nu au inteles absolut nimic despre conceptul de crowdfunding. In primul rand, ar trebuie sa se documenteze foarte bine asupra subiectului si apoi sa emita impresii, opinii si legi. In loc sa ofere flexibilitate investitiilor si sa incurajeze acest mediu care poate aduce facilitati atat statului (care oricum foloseste banii total neproductiv ) cat si micilor intreprinzatori sau start-up-urilor, acestia intra intr-un labirint birocratic ieftin, non sens si foarte prost gandit.

Atrage clienți noi

Google AdWords Express

Primești 200 de lei bonus pentru promovare online.