Radu Craciun, despre "nebunia" Snapchat: Pare sa fie de 10 ori mai scumpa ca Facebook, Yahoo sau Google, raportat la vanzari

Aplicatia Snapchat starneste si acum mirarea multor economisti, dupa listarea la bursa pornind de la o valoare de piata de aproape 24 de miliarde de dolari. Economistul Radu Craciun, presedintele BCR Pensii, incearca sa explice, vineri, pe blogul sau, cum acest startup american, fara profit, infiintat in 2011, stareste aceasta "nebunie" in randul investitorilor.

Radu Craciun considera ca intermediarii ofertei publice initiale (IPO), cei de la Morgan Stanley si Golman Sachs, au estimat eronat actiunile Snap Inc. (compania care detine aplicatia), chiar in conditiile unei corectii de pret de 16% dupa primele 2 zile de tranzactionare in care pretul explodase.

"Chiar si asa, nivelul la care s-a stabilizat pretul de cateva zile este cu 34% peste pretul ofertei publice.

Iar daca va puneti intrebarea legitima in ce masura rezultatele financiare ale companiei justifica aceasta nebunie, raspunsul este urmatorul: Snapchat este o companie care nu a avut pana acum niciodata profit, ale carei venituri in 2016 au crescut la pachet cu cresterea pierderilor si care isi avertizeaza investitorii ca s-ar putea sa nu faca niciodata profit sau sa nu reuseasca sa isi mentina profitabilitatea.

Mai mult, avand in vedere ca nu are profit, un indicator precum P/E (raportul intre valoarea de piata per actiune si castigurile per actiune - n.r.) nu poate fi utilizat pentru evaluare, deci pretul va trebui sa fie raportat la vanzari. Pe acest criteriu Snapchat pare sa fie de 10 ori mai scumpa decat Facebook, Yahoo sau Google", scrie Radu Craciun pe blogul sau.

In acest context, economistul se intreaba daca in cazul listarii Snapchat este vorba despre nebunia investitorilor sau despre esecul intermediarilor.

Citeste intreaga analiza a lui Radu Craciun AICI

Vizualizari

112

Parerea ta despre articol

Adauga comentariu

11 Mar. 2017, 12:23

Investitorii acceptă și schemele Ponzi În anii '90, destule cunoștințe despre care aveam până atunci o părere bună s-au dus la Cluj să depună bani la Caritas. După care încercau să găsească noi deponenți apelând la argumente ”logice”, interesul lor fiind însă evident. Am trecut în septembrie '93 prin Cluj, iar aberația ajunsese până la a oferi 5.500 de lei pentru o bancnotă de 5.000, nou apărute la vremea aceea. Pentru că erau singurele admise la depunere, ca să meargă mai repede numărarea lor, desfășurată exclusiv manual.Surpriza totală a venit însă mai târziu, mult după prăbușirea Caritas, când aceleași cunoștințe se duceau să depună bani la Gerald, la Focșani, de data asta admițând că se va prăbuși, dar convinși că ei își vor încasa banii înainte de prăbușire. Snapchat pare să fie exact în aceeași situație, investitorii știu destul de clar că nu va produce profit (deci nici dividende) în viitorul previzibil, însă speră să-și vândă acțiunile altor lacomi care s-au trezit mai târziu, dar care sunt la fel de fascinați de ideea de a obține bani fără efort.