Roboţii care fac roboţi: De ce au nevoie afacerile mici de această tehnologie şi cum se schimbă joburile în viitor

Producătorii de coboţi susţin că oamenii nu îşi vor pierde joburile din cauza roboţilor, dar este nevoie de astfel de tehnologii pentru a rezista în piaţa chiar şi în cazul micilor afaceri. Am vizitat o fabrică de roboţi industriali din Danemarca pentru a vedea cum sunt făcuţi roboţii colaborativi (coboţii) chiar cu ajutorul roboţilor. Cât costă ei şi în cât timp poate fi amortizată investiţia.

În fabrica Universal Robots din Odense, Danemarca sunt 22 de roboţi colaborativi care ajută la fabricarea altor roboţi identici. Scopul lor este de a face munca repetitivă, în locul unor angajaţi, care în tot acest timp fac alte părţi din producţie. Sunt fabricaţi aici circa 74 de roboţi industriali, zilnic.

Preţul unui cobot ajunge la circa 30.000 de euro. Acesta este construit asemeni braţelor umane (umăr, cot, încheieturi). Compania produce mai multe modele, de dimensiuni diferite. De asemenea, are o platformă (UR+) ce permite configurarea completă a roboților colaborativi și implementarea a sarcinilor de lucru, pentru IMM-uri şi startup-uri. Pe această platformă, dezvoltatori IT independenţi pot să listeze produse de configurarea ale roboţilor, produse pe care companiile care cumpără coboţi le pot achiziţiona şi folosi.

“Coboții pot fi reprogramați simplu și rapid să treacă de la o operațiune la alta în cadrul unui proces de producție, reducând astfel semnificativ timpul de întrerupere a producției și îmbunătățind în ansamblu rata profitabilității. Fiind concepuți pentru a îndeplini sarcini monotone, repetitive și obositoare, coboții îmbunătățesc mediul de lucru pentru angajați, reducând expunerea acestora la afecțiuni musculoscheletale și la potențialele pericole legate de locul de muncă. La rândul său, aceasta echivalează cu mai puține zile de muncă pierdute pentru companie și o reducere a timpilor morți de până la 85%”, explică reprezentanţii companiei.

Universal Robots a fost fondată în 2005 de doi antreprenori danezi, a lansat primul cobot în 2008. Astăzi are peste 650 de angajaţi, este prezentă în 17 ţări şi a instalat până acum peste 34.000 de coboţi în fabrici din diverse industrii.

Noua ţintă a producătorului sunt firmele mici şi mijlocii. Pentru acestea o investiţie în astfel de tehnlogii poate părea extrem de costisitoare, însă UR susţine că investiţiea poate fi amortizată în mai putin de un an şi că dintr-un motiv sau altul şi afacerile mici vor fi nevoite să apeleze în viitor la coboţi.

“Niciodată până acum atumoatizarea, sau robotica nu a tinţit firmele mici şi mijlocii. Aşa că, dacă ne gândim, pentru ele, care aveau acele ateliere vechi, moştenite de la taţi şi bunici etc, maşinării vechi de 20-30 de ani, nu s-ar gândi niciodată să adauge un robot la acele maşinării. Ei cred că este prea dificil, prea complex, prea costisitor. Aceasta este una dintre probleme, să schimbăm mentalitatea, de aceea numesc ceea ce facem, campanii de conştientizare, pentru a schimba acea mentalitate.

Cealaltă problemă este că multe dintre firmele mici nu o văd ca pe o investiţie importantă pentru că ele cumpără doar un singur robot, sau doi. Pentru noi, este exact piaţa pe care ne-o dorim, să reuşim să facem acea piaţă să funcţioneze. Asftel, abilitatea de a susţine acel client mic, sunt firme locale, nu sunt din apropierea oraşelor mari, trebuie să mergi căteva ore să le oferi suport, aşa că abilitatea de a susţine astfel de clienţi este destul de greu de obţinut. Trebuie să ai un lanţ local, iar aceasta este o provocare. Am avut nevoie de zece ani pentru a ajunge aici. Dar mai avem încă mult de muncit”, spune Juergen Von Hollen, preşedintele companiei Universal Robots.

Aceşti roboţi “lucrează” alături de muncitori şi pot fi programaţi pentru următoarele aplicaţii: ridicat (un produs/component) şi aşezat într-un anumit loc, înşurubat, atomatizat, asamblat, lipit, distribuire, împachetare.

În urmă cu doi ani, UR şi Federaţiei Internaţionale pentru Robotică anunţau că România are 11 roboţi industriaţi la 10.000 de lucrători industriali, în timp ce în Polonia numărul acestora este de 28, iar în Ungaria de 57 de roboti la 10.000 de lucrători industriali. Cehia este cea mai dezvoltată piaţă central şi est europeană, cu aproape 100 de roboţi la 10.000 de muncitori.

Industria auto și cea de prelucrarea a metalelor sunt cele mai mari piețe pentru coboţi, urmate de cea electronică, prelucrare a materialelor plastice, alimentară şi pharma.

Pretul roboţilor, o provocare pentru IMM-uri

“Cred că dacă ne uităm la un robot clasic, este mult mai ieftini decât un robot tradiţional. Dar, în acelaşi timp, companiile mari cumpără coboţi pentru că sunt mai ieftini decât roboţii tradiţionali. Dar, da, pentru o firmă mică să fie nevoită să cheluiască, oricât ar fi, 30.000, în funcţie de monedă, este totuşi o investiţie mare. Şi în această direcţie aş vrea să ne îndreptăm, să gândim alte modele de business în aşa fel încât să facem lucrurile mai simple pentru ele. Ca exemplu, într-o ţară ca India afacerile mici cumpără coboţi. Este o amortizare a investiţiei destul de dificilă. Dar pentru a vinde acolo aducem şi băncile la discuţii cu clienţii, împreună le vindem coboţii. Este un model de business total diferit. Cred că în ceea ce priveşte costul, principala motivaţie în luarea unei astfel de decizii este amortizarea investiţiei, iar pentru multe dintre aceste firme este de sub 12 luni. Deci, în 12 luni îşi recuperează banii şi de acolo în colo îşi văd de drum. Aşa că este mai degrabă vorba despre conştientizare, un concept greu de înţeles pentru ele”, susţine reprezentantul UR.

“Conceputl nu este despre: desfiinţez joburi. Motivul pentru care o face nu este că vrea să renunţe la joburi, o face fie că nu are forţă de muncă sau este prea scumpă. Pentru că piaţa se schimbă, nu se poate adapta pieţei şi competiţia nu este locală, este globală. Şi dacă ne referim la România, problema este că trebuie să lupte cu India. Aşa stau lucrurile, iar companiile globale, azi, chiar asta fac, cumpără de la nivel global şi verifică şi testează. Drept urmare, firma mică din România, dacă vrea să fie competitivă va trebui să rezolve toată această problemă. Iar costul, dolarul, totul se rezumă la valoarea pe care o obţine şi trebuie să evalueze valoarea pentru fiecare dintre aceste puncte şi toate celelalte”, a mai adăugat, Juergen Von Hollen.

El mai susţine că este departe de adevăr un scenariu în care milioane de joburi vor fi înlocuite de roboţi, mai ales că aceştia nu sunt capabili să îndeplinească un lanţ întreg de producţie fără ajutor uman. Şi chiar dacă vorbim tot mai mult despre inteligenţa artificială care ar putea lua decizii asemeni oamenilor, în ceea ce priveşte producţia, aceste tehnologii sunt încă doar în stadiul de cercetare.

Doar un job din zece poate fi complet automatizat, mai spune producătorul de roboţi colaborativi.

Potrivit unui studiu recent, majoritatea firmelor româneşti (74%) consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii, robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente și Big data, reprezintă principalul factor ce poate contribui la creșterea eficienței activității desfășurate. Pe lângă digitalizare,modernizarea și formarea forței de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte ce pot crește eficiența companiilor, în opinia a 61% dintre companii.

Se estimează că piaţa roboţilor industiriali va depăşi 12 miliarde de dolari până în 2025. În prezent sunt circa 55 de companii care produc sau vor să producă roboţi industirali.