Fraude online 2024: Chestionare pe rețele sociale, reclame la vacanțe „de vis” și bilete ieftine la festivaluri

Principala provocare online a românilor în 2024 este legată de sugestiile de investiții, care apar fie pe rețele sociale, fie pe mail sau prin apel telefonic, au explicat mai mulți specialiști, luni, la un eveniment despre noile tipuri de fraudă pe internet. Potrivit lor, atacatorii și-au îmbunătățit metodele și folosesc acum reclame care direcționează utilizatorii către formulare prin care vor să afle detalii despre ei.

Cu ajutorul acestor chestionare, atacatorii construiesc, practic, un profil. Află ce venit lunar are persoana vizată, dacă și cât ar fi dispusă să investestească, dacă are experiență în zona investițională sau dacă a lucrat cu crypto. Ulterior, îi cer să menționeze și numărul personal de telefon și adresa de e-mail, pentru ca mai apoi să o contacteze.

Încă de la începutul conversației oferă persoanei vizate un „stimul psihologic”: fie îi comunică faptul că în numele său a fost făcut un credit bancar, fie îi promit câștiguri, susține Mihai Rotariu, directorul de comunicare al DNSC.

„Atacatorii sunt foarte ingenioși și foarte pricepuți în a ne determina să intrăm în astfel de capcane. Undeva pe la sfârșitul verii, în 2023, a început o adevărate campanie de promovare pe social media a unor astfel de tentative de fraudă. Practic, prin intermediul unor clipuri realizate prin deepfake sau a unor imagini manipulate, utilizatorii erau convinși să dea click pe anumite linkuri promovate pe social media, link-uri care direcționau, la început, către site-uri de phishing. Ulterior, pentru că făceau demersurile necesare destul rapid și site-urile respective erau suspendate destul de rapid, atacatorii au aplicat o altă abordare. În acele reclame, odată ce dădeai click pe un link, erai direcționat către unui specialist care te va ghida pe tot parcursul operațiunii de a investi mai departe. Practic, erai direcționat către anumite platforme de tip chat, conturi de Telegram, unde niște „specialiști” le explicau potențialelor victime pas cu pas cum să-și deschidă anumite conturi. Extrăgeau de la victime date personale, sensibile, date de autentificare în unele cazuri și desigur, aveau acces și la conturile lor. Dar asta nu a fost de ajuns și văzând că și această metodă este destul de metodă este destul de cunoscută de utilizatori, nu mai aveau succes, au ajuns la această metodă din ce în ce mai ingenioasă, prin care nu este nevoie să fii direcționat către un site de phishing, nu mai e nevoie să fii direcționat către un forum unde ți se explică ce trebuie să faci. Pur și simplu ți se deschide un formular, după ce accesezi acea reclamă”, a explicat Rotariu.

Și băncile au început să-și dezvolte din ce în ce mai mult sistemele de monitorizare, în încercare de a identifica astfel de scenarii, susține Alin Becheanu, head of fraud monitoring & prevention, ING Bank Romania.

Sistemele ajută la blocare sumelor de bani înainte ca „banii să plece”. Este vorba despre banii pe care o potențială victimă ar vrea să-i transfere către atacator.

„Primul pas care se întâmplă este ca persoana să fie contactată de cineva din partea băncii și să confirme tranzacția respectivă. Ei bine, se pare că atacatorii au înțeles că se întâmplă etapa asta”, explică Becheanu.

Așa că av­ertizează victima că urmează să fie sunată de bancă pentru a verifica dacă a fost contactată de un broker sau dacă suma de bani este parte dintr-o investiție.

„Au reușit să încorporeze tot acest mecanism care există în modul lor de a activa. Și atunci persoanele mint în momentul în care sunt sunate de bancă”, explică Becheanu, completând că „avem situații în care victimele ne spun că au discutat cu atacatorii și aceștia i-au informat cum să răspundă întrebărilor respective (n.r. ale băncii), astfel încât să nu fie detectați și să insiste pe faptul că „sunt banii mei” (n.r. ai victimei) și eu dispun de ei cum doresc. Dacă nu-mi transferați în cont suma de bani, o să fac reclamație și către ANPC, Banca Națională, îmi închid conturile și așa mai departe”.

Reclame false la oportunități de vacanță și festivaluri

Românii ar trebui să fie atenți, de asemenea, la sugestiile de reclame la „vacanțe de vis” sau de bilete ieftine la festivaluri, mai spun specialiștii.

„Dacă ne uităm că deja a venit vara, aș zice că e foarte important că apar la orizont două lucruri: vacanța și o serie de festivaluri care ne trezesc interesul. Ceea ce se întâmplă mai exact acuma este că mulți abuzează de aceste lucruri. Și fie că este o vacanță la un preț foarte mic, fie că este un preț la un festival, la un concert la care ne dorim să mergem tot așa, cu reduceri de 80-90%, suntem rugați doar să dăm click pe anunțul respectiv și să ne introducem datele, să cumpărăm biletul sau să ne plătim vacanța și în felul acesta sunt șanse mari să ne petrecem vacanța cu o sumă infimă”, a spus Alin Becheanu, completând că utilizatorii ar trebui să fie atenți la motivul pentru care sunt vizați de reclame.