România a reușit să securizeze alocarea integrală a grantului în valoare de 13,57 miliarde EUR și o alocare totală pe componenta de împrumut de 8,01 miliarde EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro, în urma finalizării renegocierii PNRR cu reprezentanții CE.
Astfel, dintr-un total de 28,5 miliarde EUR pe care îi avea alocați prin PNRR, România poate atrage maximum 21,58 miliarde de EUR în total, sub formă de granturi și împrumuturi. Din acești bani, România a primit deja 10,7 miliarde EUR, cu tot cu avansuri, sub formă de granturi și împrumuturi.
Rezultă, așadar, că România a pierdut 6,89 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi PNRR, pentru că nu mai are cum să finalizeze o serie de investiții până la termenul de 31 august 2026.
„Negocierile privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost finalizate, iar principalul rezultat este menținerea integrală a fondurilor nerambursabile și obținerea unor finanțări suplimentare destinate proiectelor aflate în implementare. (...) Forma revizuită a PNRR va fi transmisă oficial Comisiei Europene pentru finalizarea procesului de aprobare”, a precizat MIPE.
„Finalizarea negocierilor pentru revizuirea PNRR confirmă că România își menține angajamentele și capacitatea de a valorifica fiecare oportunitate de finanțare europeană. Am reușit să securizăm integral componenta de grant și să obținem finanțări suplimentare care vor susține proiecte critice în sănătate, infrastructură și energie. Acest rezultat este rodul unei munci intense și al unei colaborări strânse cu toate instituțiile implicate, pentru a proteja și consolida interesele României”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Necesitatea renegocierii PNRR a apărut în urma evaluărilor făcute de Comisia Europeană pe parcursul anului 2024. Reprezentanții europeni au semnalat întârzieri în implementarea unor investiții, iar unele dintre acestea au fost considerate cu risc major.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a propus înlocuirea proiectelor problematice cu altele mai sigure și ajustarea costurilor în raport cu inflația și evoluția pieței construcțiilor.
În data de 15 iulie 2025, cu prilejul vizitei în România a directorului general al SG REFORM, Celine Gauer, România „și-a cristalizat propunerile finale și și-a argumentat poziția în procesul de negociere al PNRR”, a menționat MIPE.
Acordul asupra formei finale a PNRR-ului a fost agreat în urma videoconferinței din data de 30 iulie între directorul general Gauer, domnul ministru Pîslaru și echipele tehnice.
Principalele investiții care au rămas în cadrul finanțărilor PNRR în urma negocierilor sunt:
- 2,15 miliarde euro pentru autostrăzi: transferul pe grant a 5 loturi din Autostrada Moldovei A7 (secțiunea cuprinsă între Focșani și Pașcani), inclusiv o majorare a bugetului de 173 milioane euro;
- 183,6 milioane euro pentru 1.200 ambulanțe în toată țara (investiție nouă, acceptată de Comisie);
- 535 milioane euro pentru 8 spitale (Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov, Sibiu, București, Constanța, Târgu Mureș) (menținere finanțare);
- 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (investiție nouă, acceptată de Comisie);
- 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică pentru blocuri de locuințe și clădiri publice (transfer din componenta de împrumut în componenta de grant), contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar și accelerarea fluxului de plăți, a implementării proiectelor etc.
- 86 milioane euro pentru producția combinată de energie termică și energie electrică, bazată pe gaz, de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate în municipiile Arad și Constanța;
- 400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare;
- 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- 30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor, cu finanțare din grant;
- 86,25 milioane euro pentru continuarea proiectului privind producția de hidrogen verde;
- 14,8 milioane euro pentru păstrarea investiției de automatizare a proceselor din administrația publică (RPA-robotic pross automaton);
- 5 milioane euro pentru realizarea Registrului Național al Clădirilor.