Ce afaceri îşi cresc cel mai mult vânzările în perioada Crăciunului
Raluca Abrihan

Ce afaceri îşi cresc cel mai mult vânzările în perioada Crăciunului

Thumbnail

Piaţa bunurilor de larg consum va înregistra, în acest an, un avans de peste 12%, evoluţie stimulată de creșterea cererii, urmare a majorării salariilor și pensiilor, și, nu în ultimul rând, de avansul prețurilor, arată o analiză Frames. Sezonul de shopping de Crăciun va impulsiona semnificativ rezultatele din întreg comerțul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosință îndelungată.

După avansul de 8% din 2018, piața bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achiziționate (mâncare, băuturile răcoritoare și produsele de îngrijire etc.), va crește în acest an cu peste 12%, estimează analiștii, pe baza datelor preliminare obținute din piață.

Potrivit analizei, sectorul alimentar se află și în acest an în prim-plan, cu o creștere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o parte de creșterea cererii, urmare a majorării veniturilor populației, iar pe de alta de avansul semnificativ al prețurilor.

,,În perioada Crăciunului și a Anului Nou, produsele alimentare și băuturile înregistrează vârful de vânzări, peste nivelul din perioada Paștelui. Principalii jucători din piață mizează pe un plus de 5-10% din cifra de afaceri în acest sezon’’, spun analiștii.

În 2018, business-ul din sectorul alimentar a depășit granița de 100 de miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017.

Potrivit datelor Frames, dinamica pieței este influențată, în acest an, mai mult ca în anii trecuți, de efectele inflației.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că prețurile de consum în luna noiembrie 2019 (ultima pentru care există date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată de INS pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%.

Față de decembrie 2018, creșteri importante au fost înregistrate de prețul cartofilor, cu 20,6%, fructe și conserve din fructe, cu 15,9%, tutun și țigări, cu 7,65%, carne și preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%.

,,Toate aceste creșteri de prețuri s-au reliefat în avansul cifrei de afaceri a majorității companiilor implicate în retailul alimentar. Marile lanțuri de hipermarketuri s-au aflat în prim-plan, datele preliminare indicând un avans mediu al cifrei de afaceri, la nivelul sectorului, de peste 13% față de 2018’’, afirmă analiștii de la Frames.

Pe fondul creșterii veniturilor și, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate în trecutul plin de privațiuni, românii au ajuns să cheltuie pe mâncare cel mai mult din Uniunea Europeană, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. În clasamentul Eurostat, România este urmată de Lituania (20,9%) şi Estonia (19,6%), în timp ce media europeană este de 12,1%.

Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compară dinamica globală a pieței (creșterea în valoare și unități) în sectorul bunurilor de larg consum în toata Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, țara noastră printre pietele cu creșterea cea mai mare din cele 28 de țări europene (10.4% după primele 6 luni).

CÂT ȘI PE CE CHELTUIE ROMÂNII

Potrivit celor mai recente date de la Institutul Național de Statistică, românii au avut, în medie, în acest an, venituri totale de 4764 lei pe gospodărie şi 1838 lei pe persoană, iar cheltuielile, estimate la 4049 lei lunar pe gospodărie (1562 lei pe persoană), au reprezentat 85,0%.

În octombrie, ultima lună pentru care există date statistice, câştigul salarial mediu nominal net a fost 3116 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 34 lei (+1,1%).

Datele statistice arată că aproape 60% dintre venituri au mers către consum, 32% către impozite, taxe și nevoi legate de gospodărie și numai 0,8% pentru investiții (cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc.

,,Românii au cheltuit, în 2019, peste 30% din venituri pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, 14% pe cheltuileile dedicate locuinței (apă, electricitate, gaze etc.) peste 8 procente pe alcool și țigări, 8% pe îmbrăcăminte și încălțăminte, 7,5% pe transport, 6% pe mobilier și amenajarea locuinței, puțin peste 5% pentru sănătate, aproape 5% pe servicii de comunicații (tv, internet, telefonie),. 3% pe produse culturale și numai 2% pe hoteluri, restaurante și baruri’’, arată analiza.

Analiștii de la Frames susțin că, din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparaţie cu anul precedent, însă suma medie plătită a crescut cu peste 8%, influențată în principal de creșterea prețurilor dar și de extinderea obiceiurilor de consum pe fondul unor oferte de produse și servicii de larg consum tot mai variate.

,,S-au înregistrat creșteri atât în ceea ce privește volumul produselor cât și a valorii acestora. Avansul prețurilor a schimbat doar în mică măsură obiceiurile de consum, apetitul pentru cumpărături fiind stimulat într-un mod semnificativ de segmentul promoțiilor, de sezonalitate (Paște, Crăciun, Black Friday etc) și de sistemele de plată în rate, mai ales în cazul produselor de folosință îndelungată din zona gospodăriilor (frigidere, mașini de spălat, televizoare etc.)’’, arată analiza Frames.

HIPERMARKETURILE, ÎN PRIM-PLAN

Hipermarketurile și supermarketurile au fost cel mai des vizitate de cumpărători în 2019. Totodată, magazinele de tip discount au generat o frecvență de consum mai ridicat, egalată, în unele zone, de prezența tot mai puternică a supermarketurilor, care au reușit, în 2019, să pătrundă semnificativ în zonele populate, deschizând sute de noi magazine.

Din punct de vedere al consumului, dincolo de alimentele proaspete și cele ambalate, care generează majoritatea vânzărilor, 2019 a adus o creștere a apetitului consumatorilor pentru produse din zona îngrijirii personale și a locuinței (detergenți, produse universale etc.), arată analiza.

Alături de produsele din zona bunurilor de larg consum, și cheltuielile din segmentul de IT & C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, în acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat vânzări record, de peste 300 milioane de euro.

,,În perioada evenimentelor de shopping precum Black Friday și Crăciun, televizoarele cu diagonale mari, telefoanele, laptopurile, mașinile de spălat și frigiderele s-au aflat în prim-plan, în condițiile în care retailerii au venit cu oferte atractive, inclusiv în segmentul de plată în rate. Un plus semnificativ l-a înregistrat, în 2019, și segmentul de vânzări de încălțăminte și îmbrăcăminte, stimulat de intrarea în piață a unor noi jucători și de extinderea shopping-ului online’’, afirmă analiștii de la Frames.

2019 a generat vânzări în creștere cu peste 15% și în zona produselor destinate amenajării locuințelor, de la materiale de construcții la mobilă și accesorii.

De altfel, în primele trei trimestre din 2019, conform datelor INS, au fost date în folosință 46437 locuinţe, în creştere cu 6059 locuinţe, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, iar perspectivele indică un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unități locative.

,,Cheltuielilor de amenajare a noilor locuințe s-au adăugat și cele pentru renovarea și refacerea celor deja existente. Având mai mulți bani la dispoziție, românii au investit semnificativ, dincolo de electronice și electrocasnice, în achiziția de mobile, accesorii și servicii de amenajare’’, spun analiștii.

BRANDUL ȘI CALITATEA ÎNCEP SĂ CONTEZE TOT MAI MULT

2019 a adus, în economia românească, o creștere a interesului consumatorilor pentru produsele de firmă, cu prețuri mai ridicate. ,,Calitatea a început, în unele segmente, să devină mai relevantă decât prețul, semn al maturizării consumatorilor’’, arată analiza Frames.

,,Această tendință de migrație de la produsele no-name către zona de produse și servicii premium s-a remarcat în întregul spectru de produse, de la cele alimentare, acolo unde se caută tot mai des produse sănătoase, alimente proaspete, cu origine controlată, la băuturi și bunurile de folosință îndelungată, precum televizoarele, frigiderele, mașinile de spălat etc. unde brandul, calitatea produsului și garanția au început să conteze ceva mai mult decât prețul în comportamentul de achiziție’’, spun specialiștii.

Cu toate acestea, ponderea în consum a mărcilor private ale retailerilor a rămas în continuare ridicată, prețul scăzut și promoțiile influențând în special comportamentul de consum al românilor fără posibilități financiare.

2020. SE TEMPEREAZĂ CONSUMUL?

Potrivit analiștilor de la Frames, 2020 va fi un an plin de provocări pentru piața bunurilor de larg consum. Inflația, deprecierea leului și restrângerea creditării se vor afla în prim-plan, iar aceste probleme vor influența evoluția consumului, vor stăvili apetitul românilor pentru cumpărături.

,, Perspectivele din punct de vedere macroeconomic nu sunt deloc pozitive, inflația se anunță la un nivel ridicat, iar cursul euro/leu va tinde spre noi maxime. În aceste condiții, nu este exclus ca avansul consumului se se tempereze și să asistăm, cel mai probabil, la o reorientare a consumatorilor, în primul rând, către bunurile de strictă necesitate’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Stăvilirea elanului consumatorist ar urma să fie influențată și de deciziile guvernamentale în privința salariilor și pensiilor. ,,Într-un an electoral, rămâne de văzut în ce măsură statul va influența, prin politicile publice, încrederea consumatorilor în economie’’, a mai spus acesta.

Potrivit analizei Frames, companiile din sectorul bunurilor de larg consum vor încerca să stimuleze consumul prin dezvoltarea unor game de produse cu prețuri variate, mizând pe calitate, pe promoții, pe campanii de marketing tot mai puternice, mai ales în zona online.

,,Shopping-ul online va continua să se extindă în 2020, în condițiile în care, în ultimii ani, în zona de curierat s-au făcut investiții masive, iar site-urile de shopping au dezvoltat oferte tot mai atractive. În plus, temerile românilor legate de securitatea tranzacțiilor pe internet s-au temperat semnificativ, dovadă rezultatele spectaculoase ale campaniei de shopping de Black Friday 2019’’, spun analiștii.

Pe de altă parte, este de așteptat ca anul 2020 să marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternică a start-up-urilor inovative, cu servicii și produse variate.

Tehnologiile digitale, serviciile inovative prezente deja în economia românească la un nivel incipient, își vor găsi o rată de penetrare tot mai ridicată, cu efecte directe în comportamentul de consum al românilor. Principalul motor al schimbării va fi, astfel, comportamentul consumatorilor, care sunt din ce în ce mai sofisticați, dar și mai puternici în raport cu jucătorii din piață.

Potrivit experților, este de așteptat ca în 2020, firmele, mai ales din zona retailului alimentar, să continuă investițiile în automatizare (case de tip self-service) și în dezvoltarea unor oferte online și offline personalizate pentru consumatori, prin programe tot mai agresive de fidelizare.

În dinamica pieței bunurilor de larg consum în 2020 un cuvânt semnificativ îl va avea și evoluția externă. ,,Pentru România, o economie care trăiește din consum, o eventuală criză, o recesiune economică la nivel european ar avea consecințe negative directe în dinamica pieței. Rămâne de văzut în ce măsură semnalele de alarmă trase de experții străini se vor confirma în realitate’’, spun specialiștii.

Parallax

Vizualizari
483
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings