Antreprenorii români au reușit cel mai mare progres din UE în domeniu, deși mor multe firme românești (raport)

Corespondență din Austria: Românii au progresat cel mai mult din Uniunea Europeană la activitatea antreprenorială, deși în România se închid multe firme mici și mijlocii (IMM), relevă Raportul anual asupra IMM-urilor europene 2017/2018, prezentat, miercuri, la Graz, de Comisia Europeană și Președinția austriacă a Consiliului UE.

În ultimele 12 luni, în privința activității antreprenoriale, România este pe locul al 6-lea, la egalitate cu Lituania, între cele 28 de state membre UE. Pe primele locuri sunt Olanda, Estonia și Letonia, iar pe ultimele 3 locuri sunt Spania, Croația și Bulgaria.

Cu toate problemele din țară, românii vin astfel mult din urmă și reușesc să se remarce în UE, prin interesul lor pentru a începe o afacere. Astfel în perioada 2008-2018, România a înregistrat cel mai mare avans din UE în ceea ce privește indicatorii de înaltă performanță și progres în antreprenoriat, ținând seama de nivelul scăzut de la care am plecat.  

Poate părea suprinzător, dar sub noi sunt țări europene foarte puternice în antreprnoriat și startupuri, ca Irlanda, Marea Britanie sau Polonia, unde își au sediile pentru Europa mari companii de tehnlogie din lume. Nu ar trebui neapărat să surprindă, pentru că măsurătorile acestui studiu al UE se referă la progresul în timp, iar România a plecat de foarte jos în 2008, în timp ce alte state aveau și acum 10 ani un nivel ridicat, deci progresul acestora nu putea fi foarte spectaculos raportat la nivelul de referință.

În măsurarea progresului antreprenorial, raportul european ține seama de o serie de factori, printre care: intenția populației de a-și deschide o afacere, rata de înființare a afacerilor la suta de locuitori, activitatea antreprenorilor debutanți, atenția pe care o acordă presa antreprenoriatului și micilor afaceri.

Meritul antreprenorilor români e cu atât mai mare dacă ținem seama că statul român, prin administrația sa, mai degrabă a pus bețe în roate micilor afaceri prin sistemul de taxe meru în schimbare. România a coborât în topul Doing Business 2019 pe poziția 52, din 190 de țări, după ce în ediția 2018 a clasamentului întocmit de Banca Mondială eram pe locul 45. O cădere abruptă am suferit la paramaterii care măsoară ușurința cu care se poate începe o afacere: locul 111 acum, față de 64, anul trecut. „România a făcut începerea unei afaceri mai complicată prin introducerea criteriilor la analiza de risc pentru înregistrarea firmelor în scopuri de TVA, crescând timpul necesar înregistrării ca plătitor de TVA”, reține raportul Doing Busines 2019, emis recent de Banca Mondială.

Revenind la studiul european privind firmele mici și mijlocii, România se remarcă prin faptul că aici se înființează relativ multe firme, dar multe dintre acestea eșuează. Astfel, România este pe locul al șaselea în UE la rata anuală a natalității firmelor, cu 12,5% (12,5 firme înființate la suta de locuitori), pe perioada de referință 2012-2015. Tot pe locul al șaselea în UE suntem și la rata mortalității firmelor, cu 11 % pe an, în medie în aceeași perioadă de referință. Rata netă a natalității firmelor în România a fost de 1,4%, puțin sunt media UE.

Această tendință se reflectă și în ponderea firmelor cu creștere accelerată. România are 3,9% din populația Uniunii Europene, însă numai 0,7% din firmele UE cu creștere accelerată sunt în România, conform datelor de la nivelul anului 2015. Statistica oficială ia în considerare o populație a României de aproape 20 de milioane de locuitori, deși numărul românilor care trăiesc și muncesc efectiv în România poate fi cnsderabil mai mic, având în vedere că mulți dintre români, neoficial, pleacă din țară pentru munci sau contracte sezoniere și revin de câteva ori pe an, pe perioade scurte, rămânând însă în evidențele oficiale în plan local.

Spre comparație, Germania are 16% din populația Uniunii Europene și 23,9% din firmele cu creștere accelerată ale UE, Marea Britanie are 12,8% din populația UE și 14,4% din firme, Spania are 9,1% din populația UE și 9,6% din firme, iar Italia are 12% din populația UE și 7,6% din firmele cu creștere accelerată ale Uniunii.

De altfel, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința inovării și a nivelului de cunoștințe (skills and innovation). Pe primele 3 locuri sunt Irlanda, Belgia și Finlanda. Raportul Comisiei Europene leagă indocatorul inovării și al cunoștințelor de comerțul online.

Dacă în general firmele mici și mijlocii din Uniunea Europeană și găsesc finanțare prin credite bancare și economii ale patronilor, când vine vorba de sectorul IMM ocupat de startupuri sursele de finanțare sunt: economiile fondatorilor și ajutorul familiei, investitorii de tip business angels, fonduri de capital de risc, ajutoare de la stat, crowdfunding.

În privința finanțării startupurilor de la fonduri de capital de risc, cele mai recente date ale statisticii europene sunt pentru perioada 2015-2017. În România au fost finanțări venture capital de numai 10 milioane de euro pentru startpuri. Spre comparație, în Marea Britanie au fost finanțări agregate de 18,4 miliarde de euro, în Germania de 12,4 miliarde de euro, în Franța de 5,6 miliarde de euro. Vecinii unguri , cu o populație de 2 ori mai mică, stau mai bine ca noi, cu 40 de milioane de euro, investiții de capital de risc pentru startupuri, iar bulgarii, cu o populație de 3 ori mai mică, sunt la nivelul nostru ca volum agregat.

SME Annual Report eBook by Claudiu on Scribd