Claudiu Zamfir

Se fac înscrieri la Pașaport de Export: Google și partenerii săi ajută firmele românești să vândă în străinătate

Thumbnail

Firmele mici și mijlocii (IMM) din 23 de județe pot să se înscrie la o serie de cursuri și training-uri intensive gratuite, prin care vor beneficia inclusiv de acces la instrumente și resurse puse la dispoziție de gigantul IT Google, în cadrul proiectului Pașaport de Export, lansat în această perioadă.

Înscrierile se fac printr-un email la adresele: oana.bara@smeprojects.ro și office@smeprojects.ro cu următoarele informații:

1. Nume si Prenume

2. Județul de domiciliu/reședință – listă prestabilită cu județele de implementare din proiect, respectiv: Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Satu Mare, Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Suceava, Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova, Teleorman.

3. Adresă de e-mail

4. Număr de telefon

5. Vârsta

6. Domeniul de activitate al firmei unde sunteți angajat.

După transmiterea aplicației, un reprezentant al CNIPMMR vă va contacta în cel mai scurt timp posibil pentru a vă oferi informații suplimentare și pentru înregistrarea în grupul țintă.

Proiectul Pașaport de Export, care poate fi accesat AICI, este realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), cu sprijinul Google.

Proiectul beneficiază de o finanțare de 1 milion de euro, din fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman (POCU)- Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajați (OS 3.12).

Sprijinul se oferă în 4 regiuni de dezvoltare ale României:

  • Regiunea Vest:  Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
  • Regiunea Nord-Est:  Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
  • Regiunea Nord Vest: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj.
  • Regiunea Sud:  Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Vor fi selectate 40 de IMM-uri care vor beneficia și de o vizită de informare în Austria.

Mai multe informații, pe site-ul oficial al proiectului Pașaport de Export.

Ce poate face Google pentru micile afaceri românești:

Cum poate Google să ajute cel mai mult firmele care vor fi acceptate în proiect? Dan Oros,  Head of Marketing la Google & YouTube România, a enumerat 3 direcții mai mari:

1. ajutăm companiile să aleagă țările potrivite unde să exporte, pe baza datelor, în funcție de căutările din țările respective pentru produsele pe care ei le realizează și în funcție de alți indicatori pe care îi putem pune la dispoziție.

2. procesul de export propriu-zis, adică să înțeleagă partea de logistică, de plăți, partea legală, partea de angajare a anumitor colaboratori din țările respective. Noi punem la dispoziție studii de caz din toate aceste țări, pentru ca ei să înțeleagă mai bine acest proces de export.

3. partea de marketing, pentru că odată ce decizi să exporți, e important să înțelegi cum poți să ajungi la clienții din țările respective, iar noi ajutăm firmele să facă acest lucru. Sperăm să colaborăm cât mai bine și să ajutăm cât mai multe companii să se extindă, fiindcă acest lucru va duce și la creșterea economiei naționale.

„În România, undeva la 2% dintre firme exportă în acest moment, este un procent extrem de mic și noi considerăm că exportul este o oportunitate de a accelera dezvoltarea economică. Tocmai de aceea, exportul a devenit o prioritate și pentru noi, la Google. Anul trecut am lansat Market Finder, care este un instrument gratuit, ce poate fi folosit de către orice companie care dorește să exporte să înțeleagă mai bine cum poate să exporte.

Suntem bucuroși să ne alăturăm acestei inițiative, vom colabora la cursuri, la programe educaționale pentru exportatori, precum și la dezvoltarea unui ghid pentru exportatori. Sperăm că prin acest proiect vom crește procentul firmelor românești care exportă de la 2% la 5-6%, poate chiar mai mult”, a spus Dan Oros, într-o conferință, la Consiliul IMM-urilor.

„În ultimii 3 ani, prin programul nostru educațional, Atelierul Digital Google, am avut discuții față-în-față cu peste 10.000 de IMM-uri și toate au nevoie de informații de bază: ce înseamnă să fii pe hartă, să-ți faci un site, să înțelegi cum se citește Analytics-ul de pe site. Toate aceste informații sunt gratuite, important este să ajungă la companii, pentru că, până la urmă, consumatorul este online și tu vrei să fii unde este consumatorul”, a mai explicat reprezentantul Google și YouTube.

Thumbnail
Echipa Pașaport de Export

Ce urmează:

Din 5 martie 2020, vor fi demarate evenimente în cele 4 regiuni, pentru prezentarea oportunităților către antreprenorii IMM.

Echipe ale proiectului lucrează deja în cele 4 regiuni pentru a selecta și recruta firmele care să fie implicate în proiect.

În următoarele zile, site-ul oficial va fi actualizat cu noi informații.

Lista domeniilor eligibile

Principiul după vor fi selectate firmele și persoanele este în primul rând primul venit-primul servit, dar trebuie să îndeplinească și o serie de alte criterii:

- trebuie să fie IMM-uri

- să activeze în cel puțn unul dintre domeniile din Strategia națională de competitvitate (SNC):

 

  •     turism si eco-turism;
  •     textile si pielarie;
  •     lemn si mobila;
  •     industrii creative;
  •     industria auto si componente;
  •     tehnologia informatiei si comunicatii (IT&C);
  •     procesarea bauturilor si alimentelor;
  •     sanatate si produse farmaceutice;
  •     energie si management de mediu;
  •     bio-economie

- să dorească să implice angajați.

Vor fi urmărite 4 obiective principale:

1. Dezvoltarea competentelor necesare derularii activitatilor de export pentru 400 de angajati prin participarea la cursuri integrate de formare profesionala. Actiunile de formare pentru cele 400 de persoane vor aduce un plus de cunoastere pentru participanti, fiind derulate transferuri de informatii cu privire la cele mai relevante arii tematice din domeniul comertului exterior.

2. Dezvoltarea competentelor necesare derularii activitatilor de export pentru 400 de angajati prin participarea la cursuri integrate de formare profesionala. Actiunile de formare pentru cele 400 de persoane vor aduce un plus de cunoastere pentru participanti, fiind derulate transferuri de informatii cu privire la cele mai relevante arii tematice din domeniul comertului exterior.

3. Sustinerea a cel putin 40 de IMM-uri in vederea elaborării și introducerii unor programe de învățare la locul de muncă, in speta prin realizarea “Ghidului Exportatorului”, va crea premisele pentru cresterea competitivitatii prin inovare pe termen mediu si lung. Acest ghid va fi un instrument care va descrie parcursul optim de urmat de o intreprindere pe termen lung pentru maxim de competitivitate in activitatile de export si va permite celor 40 de intreprinderi care il vor implementa sa isi poate instrui personalul actual si viitor in vederea eficientizarii la maximum a activitatilor de export.

4. Promovarea inovarii sociale prin crearea de parteneriate la nivelul regiunilor Nord Est, Nord Vest, Sud si Vest care vor implica stakeholderi relevanti pentru obiectivele proiectului: reprezentanti ai mediului de afaceri, reprezentanti ai autoritatilor publice locale din regiune, reprezentanti ai agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, reprezentanti ai mediului academic, prin implicarea activa a mai multor antreprenori de succes care vor constitui reteaua Ambasadorilor Exportului in cadrul activitatilor proiectului.

Mai multă practică, dar și un pic de teorie

„Cursurile vor fi mai degrabă practice, doar cu o mică parte teoretică. Vom lucra mult pe zona aceasta de pregătire și identificare a nevoilor pentru internaționalizare. Vom începe cu o componentă de export readiness, să vedem dacă firmele sunt și cum sunt pregătite să se internaționalizeze. Către ce piețe ar trebui să se internaționalizeze - aici intervine foarte mult Google cu instrumente pe care le au la dispoziție pentru antreprenori. Apoi, vom realiza și studii de caz cu exportatori români, adaptate și regiunilor în care vom merge și vom pune și cursanții și antreprenorii și managerii la treabă, vom face și follow-up”, a spus Claudiu Vrînceanu, consultant în proiect.

De asemenea, se va pune accent pe digitalizarea firmelor non-tehnologice, cum sunt, de exemplu, afacerile din turism.

Din ceea ce observăm noi și din statistica pe care o avem, suntem mult în urma a ceea ce înseamnă sectorul non-tehnologic, 3 din 10 IMM-uri au site, site-ul este cea mai simplă formă de digitalizare, nu mai vorbim de softuri mai complicate”, a spus Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

 

Pasaport de Export 2020 by Claudiu on Scribd

Parallax

Vizualizari
5238
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri