Claudiu Zamfir
Municipiul București continuă să fie peste județul Cluj în topul românesc al celor mai prospere ecosisteme de startup-uri de tehnologie - relevă un studiu inițiat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA).
Cel mai prosper ecosistem de start-up-uri de tehnologie locale se află în București, care este urmat de Cluj, Timiș și Bihor, conform studiului „Impactul COVID19 asupra Start-up-urilor de tehnologie din România”.
De asemenea, cea mai semnificativă evoluție a ecosistemului de start-up-uri din România a avut loc în 2017, când numărul de start-up-uri tehnologice nou-înființate aproape s-a triplat față de anul precedent.
Start-up-urile de tehnologie românești obțin, în medie, venituri de 150.000 de euro pe an - mai relevă studiul citat.
„Profilul start-up-urilor de tehnologie din România este: organizație înregistrată local, activă pe piață de mai puțin de 4 ani, cu mai puțin de 4 angajați și o cifra de afaceri de aprox 150.000 de euro pe an” - arată cercetarea inițiată de Romanian Tech Startups Association în parteneriat cu peste 130 de actori ai ecosistemului național de start-up-uri.
De asemenea, aproximativ 70% dintre start-up-urile de tehnologie românești au fost afectate de COVID19.
Pentru a lua decizii în vederea atenuării impactului pandemiei, fondatorii start-up-urilor s-au consultat cu întreaga echipă (50%) sau cu consiliul consultativ, cu mentorii și antrenorii (49%), în timp ce 39% au primit sfaturi de la alți antreprenori.
Răspunsul start-up-urilor în față pandemiei a fost influențat de nivelul de dezvoltare și maturitate (ani în piață, număr de angajați și venituri). Am observat că start-up-urile au făcut schimbări în trei mari zone: angajați, financiar și poziționare în piață. În timp ce unele start-up-uri și-au redus toate operațiunile, altele au mers în direcția opusă și și-au crescut echipele și investițiile.
Alții au balansat diminuarea costurilor administrative cu expansiunea echipei, sau creșterea bugetelor de marketing pentru a câștiga un procent mai mare din piață.
Cercetarea care a stat la baza studiului a fost realizată în perioada februarie - martie 2021 pe un eșantion de 117 start-up-uri de tehnologie din România.