Denisa Crăciun

Idee de afacere în România: A plecat la drum cu 40.000 EUR și vinde fructe deshidratate în rețelele de supermarketuri

Fondatorul Scrijele de fructe ca la bunica

Un antreprenor a pornit în 2015, la Iași, „Scrijele de fructe ca la bunica”, o afacere cu fructe deshidratate, care aduce gustul copilăriei în vremurile actuale. Într-un interviu acordat StartupCafe.ro, Bogdan Ghineț, fondatorul firmei, spune ce provocări a întâmpinat, cât a investit în ideea de afacere și cum produsele sale au ajuns în rețelele de supermarketuri din țară.

Bogdan Ghineț, la bază consultant pentru accesarea de finanțări nerambursabile, spune că a pornit un astfel de business pentru că mereu a crezut că în România există două „domenii care ar putea face performață: turismul și zona agricolă”.

Așa și-a deschis o afacere despre care nu știa prea multe, dar care părea că are potențial. Investiția inițială în „Scrijele de fructe ca la bunica”, brand deținut de firma Fructe Deshidratate SRL, a fost de 35.000 - 40.000 EUR și a ajuns, la momentul actual, la 100.000 EUR. 

„Pe zona agricolă nu pot spune că știam foarte multe, însă aveam pe cineva în familie, pe tata care este inginer horticol, și aveam tangență, cunoșteam despre ce este vorba. Am analizat ideile pe care le aveam la acel moment și am zis că vreau să fac procesare, pentru că este veriga lipsă din tot lanțul alimentar” - spune antreprenorul. 

Bogdan a încercat să acceseze și fonduri europene pentru business-ul său, a și depus proiecte, dar susține că și-a dat seama că nivelul de finanțare de la acea vreme era „mult prea mic” pentru ce își propusese. 

Așa că în 2018 a accesat un credit și tot pe atunci a „găsit pe cineva în familie care era interesat și voia să investească”. Au început împreună „partea de producție, identificare spațiu, amenajare, cumpărare de echipamente și așa mai departe”, iar la final de 2018 au pornit producția.

Au început cu mere, prune, gutui, caise, doar materie primă locală, nu importată. Vara, când fructele sunt proaspete, începe și sezonul de procesare, dar cu o serie de provocări.

Trebuie să blochezi foarte mulți banii la momentul respectiv și tu îți recuperezi într-o perioadă mai lungă de timp. Între timp am mai adăugat un asociat în cadrul firmei, pentru că lucrurile creșteau și era nevoie de mai mulți bănuți și acum suntem trei asociați” - Bogdan Ghineț. 

În 2019, cifra de afaceri a „Scrijele de fructe ca la bunica” a fost de 33.000 lei, în 2020 a ajuns la 83.000 lei, dar a scăzut în 2021, când a fost de 62.000 lei. 

Acum, antreprenorul se așteaptă ca cifra de afaceri pe 2022 să fie de 120.000 lei. 

Antreprenorul vinde fructe deshidratate în rețelele de supermarketuri din România

Produsele antreprenorului originar din Oituz au ajuns, în prezent, în 150 de locații. Se vând în supermarketuri precum Mega Image, în Bacău, Iași și Focșani, dar și în câteva librării Cărturești. De-a lungul timpului, au fost distribuite și în benzinării din țară, pe Freshful, în dark store-urile Bolt din București, dar au ajuns și într-un magazin din Franța, în altul din Belgia sau Anglia. 

Acum, Bogdan Ghineț spune că a descoperit „o altă zonă foarte interesantă”: pudra din fructe folosită de cei care fac batoane proteice

E o piață foarte interesantă, dar e un pic, zic eu, „la început”, și lumea se așeapă la niște prețuri ca cele din China, Turcia etc. Am prins un contract bun cu o firmă mare din țară care se ocupe de batoane și lucrăm în medie cam între 50 și 100 kg la două luni. Să spunem cam 50 kg de măr pe lună, de exemplu. Partea bună este că produsele sunt la început de drum, adică sunt la început în sensul că sunt deja pe piață, dar nu e un produs cu tradiție. Sunt prezenți în foarte multe supermarket-uri”, susține el. 

Acum, pentru că vrea să își diversifice produsele, a început și un parteneriat cu o companie pentru care face suc de afine ecologic. 

Ce provocări aduce o afacere cu fructe deshidratate 

Deși fructele deshidratate pot părea banale, ele intră în zona de produse premium, susține antreprenorul. Chiar și așa, oamenii preferă să aleagă produsele de bază și asta mai ales în contextul actual.

Pandemia pentru noi a fost un lucru bun, pentru că au început să ne contacteze foarte multe locații, multe magazine și se dorea promovarea produselor locale. În schimb, de când a venit războiul și inflația, practic inflația este cea care ne creează probleme în momentul de față”, spune Bogdan Ghineț.

Astfel, în continuare produsele sale se vând, dar „nu la nivelul așteptărilor”. 

Chiar dacă a ajuns să colaboreze cu magazine cunoscute din țară, antreprenorul spune că s-a lovit de „listarea dificlă pe marile lanțuri” și de „reticența buyerilor, care sunt persoane foarte comode, ce preferă să meargă cu cineva cu care deja se știu de mai mult timp, fără a depune un efort, să aducă sau să crească împreună cu producătorul local, astfel încât să ajungă la un moment dat în timp, să poată fi un furnizor de încredere și pe volume”. 

Cu tipul, „fructele uscate, ca produs finit, vor rămâne pentru comerț”, însă nu vor mai fi, pentru o perioadă, principala sursă de venit.

Vor fi, în schimb, cele care mențin brand-ul în viața, după cum spune antreprenorul, care mai susține că cel mai probabil cantitățile le va face „pe un alt segment”, pentru că „e mai simplu să livrezi 100 kg în pungi de 5 kg, decât să ai 75g, 50g sau 100”. 

Cum se fac scrijelele de fructe

Procesul este destul de simplu. Fructele sunt spălate, feliate, apoi se elimină cotorul și sâmburii în funcție de fruct. Se pun pe tăvi de inox, se deshidratează la 40 de grade, proces care durează undeva la 24 de ore, iar mai apoi se ambalează.

Fructele se pot consuma ca o gustare între mesele principale sau pot fi folosite în prepararea ceaiurilor.

Scrijele de fructe
Scrijele de fructe

Prețul unei pungi de fructe deshidratate „depinde foarte mult de costul materiei prime”, explică Ghineț.

Zmeura costă 30 lei kg, mărul costă 2 lei, deci diferența este foarte mare. Din orice cantitate procesată, rămâi la final cu undeva la 14%. Deci cu foarte puțin pentru că practic elimini toată apa din fruct. Așadar, depinde de materia primă și de rentabilitatea fructului. Pruna, caisa sunt mai grele și atunci la 120 kg poți să faci 30 kg, pe când la măr, tot la 120 kg poți să faci 24 - 25 kg. Ele sunt mari, dar sunt ușoare. Deci aceștia sunt cei doi factori care influențează în mod direct costul unei pungi de fructe” - conform antreprenorului. 

În viitor, Ghineț are în plan accesarea de fonduri europene, dar mai întâi trebuie ca firma să fie pregătită financiar, „să fie eligibilă”, concluzionează el. 

Parallax

Vizualizari
8265
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Dan
Duta
Nu o sa laud ideea, nici domeniul. Poate o sa laud ideea de start up. Si acum, concret.
Cand a pomenit prima data de "banuti" (era nevoie de mai mulți bănuți și acum suntem trei asociați” - Bogdan Ghineț) mi-am dat seama de telul lui si viitorul afacerii. Viitorul e sumbru; va ramane doar el si se va lupta sa supravietuiasca, fiind mandru de ideea lui. Concret: "se așteaptă ca cifra de afaceri pe 2022 să fie de 120.000 lei". CA, adica cifra de vanzare, suma facturilor, fara TVA. 120.000 lei =~24.000 euro. Impartit la 3=8.000 euro/asociat/an, adica 3.333 lei/asociat/luna, adica un salariu minim, aparent. De fapt, mult mai putin, ca trebuie sa-si plateasca "darile" din salariu, adica CAS, CASS, impozit. Groso modo ramane net cu 3.333*0.62=~2.067 lei net/asociat/luna.
ASTA ERA afacerea?1
Dar, ATENTIE, am considerat cifra de afaceri ca venit net, dar, nici pe departe. Sunt costurile cu materia prima, trasportul marfii, periosabilitati, alte cheltuieli (contabilitatea, comisioanele bancare, taxe, telefoane, cheltuieli cu spatiul si amortizarile, etc, etc, etc.
E aproape imposibil sa lucreze cu un profit mai mare de 20%. Deci, toata afacerea le va aduce 20.000 lei/an, adica 4.000 euro, adica 333 euro/luna, adica 1.666 lei/asociati /luna, adica 555 lei/asociat/luna, adica dupa scaderea CAS, CASS, impozit =555*0.62=344 lei/net/asociat/luna. NICI MACAR un AJUTOR SOCIAL.
STARTUP CAFe, e bine sa incurajati lumea sa aiba initiativa, poate, poate, iese ceva din 1000 de idei. Dar e prea putin si PREA SLABE IDEILE.
Mai incercati!
Eventual fara Chatboti ION.
poza de profil
Dan
Duta
poza de profil
Dan
Duta
poza de profil
Dan
Duta
Si va rog sa nu-mi ziceti ca din 2015 (2019 cu 4 ani de balans), pana in 2022 a ajuns de la 0 la 120.000 lei. Ca in anul prrecedent a avut 62.000 lei, adica si-a dublat CA. (33.000, 83.000, 62.000, 120.000).
E ca in bancul: daca un chel are un singur fir de par, iar in fiecare an numarul firelor i se dubleaza, in cati ani va depasi un paros care are 1 milion de fire? Evident ca in cca 18-20 de ni, dar: 1. Va mai trai pana atinci? 2. Daca mai apare o alta epidemie si nu se mai dubleaza, chiar scade? 3. Daca e interzis parul prin lege, sau cutuma, sau apare o boala care mananca cheratina ??! Deci, nimic nu e liniar si vorba lui Murphy:
Daca se poate ca ceva sa mearga rau, va merge.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri