Burnout: Tu ce faci când nu mai poți?

„25 martie 2014. La amiază. Sunt în biroul meu din Pipera. Am lucruri de făcut, multe provocări de biruit și mult stres de combătut. Nu mai avusesem un somn odihnitor de ceva vreme și deja băusem cinci cafele, dar afacerile îmi mergeau bine - și sincer, asta credeam că e cel mai important lucru de pe lume. Însă dintr-o dată am început să amețesc și să simt că nivelul energiei îmi scade dramatic. Abia reușesc să mă reculeg și să merg până la recepție ca să-mi rog colegii să mă ajute și să cheme o ambulanță. Apoi mă prăbușesc pe podea.”

Așa a realizat Grégoire Vigroux că ceva nu e deloc în regulă. La acea vreme era un antreprenor ambițios, de 34 de ani, care se credea invincibil. Însă această impresie era cât se poate de greșită. Burnout-ul, acea stare de epuizare extremă, îl măcina pe dinăuntru. A ignorat semnalele de alarmă până când a ajuns la spital. Corpul are limitele sale - iar când încerci să le împingi prea mult, ceva se întâmplă. Și nu ceva de bine.

Au trecut niște ani de atunci și între timp Grégoire Vigroux - care a pornit numeroase afaceri în țara noastră, inclusiv Telus și fenix.eco - a învățat să-și gestioneze resursele (externe și interne). Acum petrece mai mult timp cu familia, iar grație bucuriei și timpului de calitate petrecut cu soția și copiii reușește să-și încarce bateriile. De asemenea, e mai activ, doarme mai mult, mănâncă mai variat și mai sănătos, iar când se simte copleșit pur și simplu merge într-o pădure și se bucură de conexiunea cu natura. Dar a mai făcut un lucru util, pentru el și pentru alții: și-a împărtășit povestea.

Deși se vorbește din ce în ce mai mult despre burnout, mulți încă se tem să abordeze subiectul cu deschidere. În fapt, un studiu Microsoft realizat anul acesta la nivel global arată că 54% dintre angajaţii intervievați se simt suprasolicitaţi, iar 39% se simt epuizaţi. Totodată, unii liderii de business n-au habar ce se întâmplă în curtea lor - în ciuda faptului că oamenii lor se chinuie să treacă prin pandemie, șefii consideră că le merge bine. „Liderii sunt deconectaţi. (…) 61% susţin că prosperă – cu 23% mai mult decât angajatul obişnuit, deci undeva există o decuplare”, a explicat Jared Spataro, vicepreşedinte Microsoft.

Pe plan local, un studiu realizat de Human Performance Development International (HPDI) anul trecut relevă faptul că 8% dintre românii intervievați simțeau că au ajuns la epuizare, în timp ce 25% se aflau în prag de burnout. Vestea bună este că pandemia a accelerat grija companiilor față de starea mentală și fizică a angajaților, în special când vine vorba de companii mari și multinaționale.

Antreprenorilor le e mai ușor să vorbească despre cifre decât să se „vulnerabilizeze” în acest fel vorbind despre trăirile lor?

Am pus întrebarea „tu ce faci când nu mai poți?” într-un grup de Facebook dedicat antreprenorilor, împreună cu invitația de a dărâma preconcepțiile despre burnout și de opri alimentarea iluziei potrivit căreia antreprenorul este tot timpul un supererou.

Reacțiile au fost numeroase - unii încă mai perpetuează niște preconcepții legate de antreprenoriat, dar alții chiar au povestit ce obiceiuri sănătoase își cultivă sau cum au trecut prin perioadele mai puțin bune.

Așa cum spune și cercetătoarea Brené Brown: vulnerabilitatea este un semn al curajului. Și nu e numai asta: după cum arată studiile, burnout-ul este pe cât se poate de răspândit. Deci, dacă sunteți epuizați, iată că nu sunteți singurii care se simt așa.

Cum își pot da seama antreprenorii cât de subțire e linia între „când nu mai pot, mai pot un pic” și burnout?

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale este din ce în ce mai des întâlnit în zilele noastre și este resimțit ca epuizare mentală, fizică și emoțională în urma acumulării excesive a stresului.

A avea succes presupune să îți stabilești obiective și să le îndeplinești. Și nu oricum, ci într-un mod performant. Cine nu își dorește o afacere de succes?! Să fii capabil să îți atingi obiectivele este un lucru bun, în majoritatea cazurilor. Astăzi vorbim în termeni precum “high-performer“ și “overachiever”, performanță de nivel înalt și autodepășire. Deși termenii par similari, din punct de vedere psihologic și al efectelor pe termen lung asupra persoanei, lucrurile stau complet diferit, explică Alina Lungu, psihoterapeut și psiholog clinician, membră în cadrul Colegiului Psihologilor România și Asociației de Hipnoterapie şi Terapie Cognitiv-Comportamentală din Bucureşti (AHPCC), pentru StartupCafe.ro.

„Persoanele care se autodepășesc realizează lucruri extraordinare, dar simt nevoia de mai mult. Deși au mai mult succes decât majoritatea oamenilor, nu sunt niciodată satisfăcute de performanța lor și își doresc să realizeze și mai mult. Aceste rezultate și performanțe de nivel superior sunt obținute cu efort excesiv, își stabilesc sarcini peste așteptări și scopuri foarte înalte în carieră”, precizează aceasta.

Linia de demarcație între funcțional și disfuncțional sau dezadaptativ este extrem de subțire. “Când nu mai pot, mai pot un pic” este calea către bournout, având drept consecință afectarea calității vieții: „Dacă pot o dată, nu înseamnă că voi putea de fiecare dată, fără să folosesc resurse vitale”, explică psihologul.

Cauzele care duc la burnout țin de activitatea profesională (lucrul sub presiune, așteptări și standarde nerealiste), de stilul de viață (dezechilibru între viața profesională și viața personală, somnul insuficient, timpul limitat acordat activităților de relaxare) și de trăsăturile de personalitate precum perfecționismul, nevoia excesivă de control, nevoia de afirmare, gândirea negativă, gândirea dihotomică (alb sau negru, totul sau nimic, bun sau rău).

„Nevoia puternică de afirmare corelează negativ cu neglijarea nevoilor personale. Cu cât îmi mobilizez toate resursele în vederea reușitei, cu atât voi fi mai puțin atent la mine, la nevoile mele. Scade satisfacția, crește irascibilitatea, încep să apară situații conflictuale acasă și/sau la birou.

De aceea, este foarte important ca antreprenorii să fie atenți la semnalele pe care creierul și corpul încep să le transmită înainte de instalarea burnout-ului. Își fac apariția, treptat, senzația de oboseală accentuată, tulburări de atenție, tulburări de memorie, depresie, senzația de saturație, sentimente de negativism sau cinism în legătură cu activitatea profesională, reducerea eficienței. Astfel, stresul resimțit față activitatea profesională crește, impacteaza negativ performanța, observă scăderea randamentului și stresul crește din nou. Practic, ajung într-o buclă dificil de gestionat”, punctează Alina Lungu.

Ce fac bine antreprenorii care evită să ajungă la epuizare?

E important să învățăm să ne cunoaștem pe noi, să știm când suntem stresați mai tare, ce ne bucură, ce ne relaxează, și să știm să ne oprim, a transmis Georgeta Dendrino, coach și trainer, pentru StartupCafe.ro: „Orice mașină funcționează bine cât are energie, combustibil; o plantă, un copac înfloresc cât au apă, soare, sunt hrănite de natură. Asemenea lor, și noi avem limite. A ne cunoaște limitele, a le accepta, înseamnă să ne respectăm pe noi înșine. Dacă nu știm să ne respectăm pe noi, să avem grijă de noi, persoana care e e cea mai apropiată, cum vom respecta și îngriji pe alții?”

Așadar, e nevoie ca antreprenorii (și nu numai) să-și cultive niște obiceiuri sănătoase pentru a nu cădea în capcana epuizării. Din experiența sa în lucrul cu antreprenorii, Georgeta Dendrino ne spune ce fac bine cei care reușesc să nu ajungă la epuizare extremă:

• Stabilesc limite;
• Identifică acele activități care îi relaxează și le practică;
• Se opresc și reflectează;
• Au prieteni cu care stau de vorbă, schimbă idei;
• Au un executive coach sau mentor care îi conțin, le dau perspective;
• Fac ceva sport / activitate fizică;
• Când vor să schimbe ceva, își impun pași mici - de exemplu, dacă îți propui să mergi pe jos două ore în fiecare zi, e foarte posibil să nu-ți iasă; dacă îți propui 15 de minute, șansele sunt mai mari să iți găsești acel timp;
• Se implică în acțiuni care le dau sens și dincolo de propria firmă;
• Dorm suficient de mult încât să se recupereze, să-și reîncarce bateriile;
• Urmează nu legea atracției ci legea acțiunii - își asumă responsabilitatea și își creează viitorul pe care și-l doresc;
• Cred că se bucură de fiecare moment - nu așteaptă să vina clipele de calitate ci caută calitatea în toate clipele;
• Își construiesc un fel de catedrală internă, un eu puternic pe care adversitățile nu îl pot distruge, au grijă de această construcție;
• Nu stau să-și lingă rănile la nesfârșit atunci când greșesc, învață repede și merg mai departe;
• Nu se așteaptă că alții se gândesc la ei, au înțeles că toți oamenii sînt ocupați cu ei înșiși, deci așteptările lor sunt reduse;
• Își cultivă pasiuni în afara profesiei, a propriei companii.

Cultura propriei satisfacții

Antreprenorul are o cursă lungă de făcut, astfel că dozarea efortului este foarte importantă. Nu este nevoie să câștige fiecare “bătălie”, ci să iasă în medie mai bine, pe parcursul acestei curse. Acolo unde există supralicitare, mai ales a ceea ce numim funcții executive, pe termen lung încep să iau decizii nepotrivite, neadecvate, proaste. Atunci când ești sub presiunea timpului, te afli în situația de a lua decizii rapide, iar creierul își reduce capacitatea de calcul și se axează asupra unor aspecte neimportante ale problemei. Astfel, calitatea actului antreprenorial scade semnificativ. Prin urmare, pentru a evita scăderea performanței, este nevoie să dezvolți o cultură a propriei satisfacții, după cum semnalează psihologul Alina Lungu.

Ce înseamnă acest lucru? „Înseamna izolarea unor ore, a unui timp din programul zilnic în care să-ți cultivi propria satisfacție, tocmai pentru a contracara suprasolicitarea. Oamenii sunt capabili să dezvolte o mai mare capacitate de efort, o mai bună înțelegere a situației, să ia deciziile potrivite atunci când au un timp din zi care să le aparțină numai lor. În psihoterapie îl numim timp pentru mine”, menționează Alina Lungu.

Cum ne creștem anduranța fără să ne epuizăm

Unul dintre cele mai sănătoase obiceiuri este odihna. Calitatea somnului este extrem de importantă și se află în top 3 condiții pentru atingerea performanței, spune Alina Lungu.

De asemenea, este necesară o igienă mentală care se traduce de cele mai multe ori printr-un program foarte bine pus la punct. „Programul trebuie să aibe și zone buffer,  în așa fel încât să nu devină el însuși o presiune asupra ta.  Nu reușesc să-l duc pănă la capăt sau nu am reușit să finalizez un lucru, din acel moment este nevoie sa renunț la o parte din activități”, conform psihologului.

O altă strategie este scăderea numărului deciziilor neimportante. De ce? „Studiile au evidențiat următorul aspect: multitudinea deciziilor, ne contând adâncimea, profunzimea, importanța lor, scade calitatea deciziei. În perioadele în care aveți de rezolvat foarte multe lucruri cu privire la propriul business, aveți grijă să nu mai luați alte tipuri de decizii pentru că epuizează creierul în aceeași măsură în care o face o decizie cu miză mare.  Nu vei putea timpul necesar să controlezi în totalitate toate aspectele, deci sunt importante prioritizarea și focalizarea, va fi nevoie să delegi oameni care să facă aceste lucruri. În plus, rezultatele sunt mai bune la cei care reușesc să-și facă o listă de maxim 3- 5 obiective foarte clare. Dacă aveți o listă mai mare de atât, este nevoie să renunțați, pe moment, la ceea ce se regăsește sub top 5”, explică Alina Lungu.

Dincolo de anumite limite, este necesară și psihoterapia, pe care e util să o vedem nu numai în sensul strict al rezolvării unor probleme sau conflicte, ci și al optimizării: „Ne regăsim echilibrul atunci când vorbim cu oameni apropiați, dacă discutam cu un psihoterapeut, iar această optimizare este dirijată de un specialist, rezultatele sunt doar în beneficiul nostru”, conchide Alina Lungu.