Claudiu Zamfir

Fondurile UE de reziliență pentru antreprenori, mai slăbuțe în noul draft PNRR. Reacție IMM

Thumbnail

Fondurile europene din Mecanisul de Redresare și Reziliență pun accentul în principal de investiții de stat, alocările pentru antreprenori fiind mult mai mici. Noul draft de Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) 2021, pe care Guvernul Cîțu îl va trimite la Comisia Europeană (după finalizarea în faza națională), prevede alocări de bani conturate mai slab decât erau în vechiul draft PNRR făcut de fostul Guvern Orban.

Dacă în vechiul draft PNRR lansat de fostul guvern Orban în campania electorală din anul 2020 se prevedeau clar 3,8 miliarde de euro pentru firmele private, noul draft, al guvernului Cîțu are alocări mai mici și difuze pentru antreprenori.

În total prin mecanismul de redresare și reziliență al UE, România are alocați circa 29 de miliarde de euro, din care aproape jumătate sunt fonduri nerambursabile de la UE, iar restul credite cu dobânzi mici. Draftul PNRR, analizat în primă lectură de Guvern, prevede însă o sumă totală de 41,1 miliarde de euro, întrucât România (ca și celelalte țări UE) merge pe un mecanism de supracontractare a cheltuielilor, pentru a avea o marjă mai mare de negociere cu Comisia Europeană.

Pe scurt, banii pentru antreprenorii români se vor regăsi marginal în anumiți piloni de investiții:

1. Granturi și credite cu garanții publice

Pilonul III, componenta 2. Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat - aici este prevpzută o anvelopă financiară de  2,405 miliarde euro, în care locul IMM-urilor românești pare stingher.

Pe partea de granturi, aici găsim două prevederi pentru antreprenorii români, dar tratate mai degrabă marginal:  
- Crearea unor scheme de granturi pentru înființarea întreprinderilor sociale în zona  rurală orientate pe integrarea în muncă a tinerilor (inclusiv a tinerilor NEETs),  scheme de granturi pentru înființarea, dezvoltarea și scalarea întreprinderilor  sociale.
- Crearea unor scheme de granturi pentru organizarea și consolidarea asocierilor  agricole, dezvoltarea de depozite cu servicii și a activității de marketing pentru  produse și branduri locale și promovarea unor lanțuri scurte de aprovizionare.

Tot pentru antreprenorii români ar mai fi și un set de instrumente financiare, adică credite bancare cu garanții publice.

Aici vorbim despre derularea de instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către compartimentul național al programului InvestEU și prin acordare directă către  Grupul Băncii Europene de Investiții pentru finanțarea anumitor domenii prioritare  ale PNRR respectiv:

  • tranziție verde (energie regenerabilă, eficiență energetică, ș.a.);
  • transformare digitală și retehnologizare;
  • suport tehnologic pentru marii poluatori;
  • antreprenoriat social și economie socială;
  • instrument de solvabilitate;
  • technopoluri, parcuri industriale și parcuri tehnologice;
  • educație și sănătate.

O altă prevedere se referă la „Crearea unei scheme de finanțare pentru susținerea costurilor de listare la bursă a firmelor românești mature”. Aici nu poate fi vorba însă de firme mici sau startup-uri, ci companii deja dezvoltate care sunt atractive pentru investitori, chiar companii de stat.

În schimb, se prevăd fonduri pentru atragerea companiilor străine în România: „Simplificarea procedurii de autorizare a înregistrării reprezentanțelor firmelor străine în Romania”.

2. Fonduri pentru industrii creative

La Pilonul III, avem componenta 6 - România Creativă (industrii creative), cu o anvelopă financiară de 77 milioane euro.

Aici sunt câteva direcții de finanțare:

  • Creșterea rezilienței sectoarelor culturale și creative din România și reformarea  sistemului de finanțare a creativității cultural-artistice în vederea asigurării  sustenabilității pe termen lung.
  • Sprijinirea redresării sectorului cultural prin relansarea activităților culturale ale operatorilor culturali și susținerea culturii independente.
  • Susținerea excelenței și a creativității în producția de film.
  • Dezvoltarea capacității de export cultural și simplificarea accesului la finanțare.
  • Transformarea digitală a sectorului editorial în vederea creșterii gradului de ofertă a  cărților în format electronic.

3. Inovare

Tot la Pilonul III avem componenta 4 - Cercetare, Dezvoltare și Inovare, cu o anvelopă financiară totală de negociere de 510 milioane euro.

Aici ar urma să fie finanțate:

  • Acceleratorul de Inovare - Programul de reformă a mecanismului de cooperare  public - privată în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, pentru stimularea  investițiilor private pe baza unui sistem de granturi competitive pentru 16 domenii  de intervenție.
  • Reforma metodologiei de evaluare a calității cercetării din Institutele Naționale de  Cercetare și Dezvoltare pentru creșterea performanței în cercetare și inovare pe  bază de granturi competitive, prin orientarea agendelor strategice de cercetare și  inovare ale acestor instituții către nevoile mediului de afaceri și provocările societale.
  • Reforma carierei de cercetător pentru asigurarea unui sistem național de cercetare  și dezvoltare atractiv și sustenabil.
  • Program național de reformă pentru accelerarea recuperării economice post-Covid  prin cooperare internațională și racordarea la agenda europeană în domeniul cercetării și inovării, pe bază de granturi competitive de consolidare a excelenței și  de susținere a participării la proiectele multi-țări (ex. IPCEI, misiuni și parteneriate  Orizont Europa)

4. Energie regenerabilă

La Pilonul I, componenta 6 - Energie regenerabilă și eficiență energetică- prevede o anvelopă totală de 1,3 miliarde de euro.

Aici e vorba în principal de investiții la stat, dar sunt avute în vedere și IMM-urile, marginal: „dezvoltarea unui program de investiții pentru operatorii economici din industrie și IMM-uri în vederea implementării măsurilor de eficiență energetică, precum și sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizare capacități verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră”.

5. Tehnologie 5G

la Pilonul II, avem componenta 3 - rețele de internet de bană larggă (Broadband) și tehnologii de comunicații de generația a cincea (5G). Alocarea totală aici este de 650 milioane euro.

Printre altele, din acești bani va fi finanțată „remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor, startup-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G”.

Pilonii PNRR (draft martie 2021):

Thumbnail

Reacție din partea patronilor IMM: Suntem nemulțumiți de alocările din PNRR

De asemenea, se pot remarca și analize care pot părea contradictorii. Pe de-o parte, draftul PNRR notează că „România are una din cele mai bune performanțe în UE, cu progrese constante realizate de-a lungul ultimilor câțiva ani. Rata de activitate antreprenorială deși este într-un stadiu incipient (10,8%), este peste media UE (7,8%). Acesta este efectul unei culturi antreprenoriale pozitive, în care întreprinzătorii sunt admirați și au un statut social ridicat, cu raportări frecvente ale proiectelor antreprenoriale de succes (67,4% în România față de media UE de 53,3%)”.

În schimb, același document remarcă faptul că „mediul privat din România se confruntă la acest moment cu numeroase provocări  structurale, exacerbate în contextul pandemiei:  

  • structură dezechilibrată a capitalurilor, grad de îndatorare printre cele mai ridicate din UE;
  • calitatea capitalurilor proprii ale firmelor s-a deteriorat, ponderea capitalului subscris cunoscând o reducere masivă”.

Deși firmele românești au „grad de îndatorare printre cele mai ridicate din UE”, planul guvernului de cheltuire a banilor europeni pentru ieșirea din criză pune accentul fix pe împrumuturi bancare (cu garanții publice) și mai puțin pe granturi (fonduri nerambursabile) pentru IMM-uri.

Avem și o prmă reacție din zona patronilor IMM. Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (CNIPMMR) este nemulțumit de alocările din noul draft PNRR.

Președintele Conciliului IMM, Florin Jianu, a declarat pentru StartupCafe.ro:

„Suntem nemultumiti de alocarile din PNRR pentru mediul privat, din următoarele motive:
- suma alocata mediului privat scade de la prima varianta din PNRR de la 3,8 la 2,4 miliarde de euro,
- intreaga suma merge pe instrumente financiare, structura economiei românești arătând că numai 3/ 10 IMMuri sunt bancabile,
- 4% se alocă spre BEI, iar nu spre Fondul Națonal de Garantare a Creditelor IMM, structură deținută 100% de statul român și capabilă sa implementeze instrumente financiare (vezi rezultatele IMM INVEST),
- lipsesc programe pentru startup-uri atât de necesare în această perioadă,
- există un program destinat ONG-urilor, iar partenerii oficiali de dialog, adică partenerii sociali - patronate-sindicate- sunt neglijați complet.

Ne întrebam cum și cu cine se realizează <<relansarea economica>>, IMM-urile reprezentând doar declarativ <<coloana vertebrala>> a economiei”.

Draft Pnrr 2021 by Claudiu on Scribd

Parallax

Vizualizari
7742
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
De ce
nu merge?
O structură ciudata in aceasta noua versiune. Cumva cei 6 piloni propuși de Comisie ar fi trebuit sa fie orizontale in PNRR si nu verticale. Nu exista niciun target, nici milestone-uri, iar pe post de buget sunt trecute doar niște cifre. Mai este foarte mult de muncă ca să ajungem la cerințele din Regulament.
poza de profil
Tudor-Adrian
SUSMAN
Ce nu e clar????...Ministrul zero barat Ghinea a supt bani de la ONG-uri si în continuare are ONG-uri controlate de el, din care va suge în continuare...Cat despre IMM-uri...ducă-se la bancă să ceară credite, ce le trebuie finantări nerambursabile???...Las că banii merg pe intreprinderile sociale inființate de POSDRU, continuare de POCU si acum de PNRR, unde s-au obținut rezultate nule, dar s-au tocat bani mulți de ONG-urile de tip Ghinea.... Guvernul ăsta imbecil are aceeași mentalitate ca PSD-ul, ăla corupt și ticălos!
poza de profil
Tabita
Pop
Avem nevoie de un guvern de tehnocrati, altfel ajungem in insolventa. Dar nu stiu cine va lasa ciolanul, ca sa-i ia locul un om potrivit.
poza de profil
Alexandru
Moldovan

Povesti insirate de niste ageamii

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri