Platformă online de monitorizare a fondurilor UE de 29,2 miliarde euro din PNRR

Antreprenorii și alți cetățeni interesați pot urmări stadiul absorbției fondurilor europene de 29,2 miliarde de euro alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu ajutorul unei platforme online de monitorizare a PNRR, lansate, luni, de europarlamentari din opoziție.

Proiectul „MonitorPNRR”, finanțat de Parlamentului European, prin grupul Renew Europe, este coordonat de europarlamentarul USR Dragoș Pîslaru și de fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile României cu Comisia Europeană privind PNRR.

Pe platforma online https://MonitorPNRR.eu/ sunt evidențiate în mod transparent jaloanele și țintele PNRR, cu termenele aferente și analiza reală a îndeplinirii acestora. Vor fi publicate periodic aici analize elaborate despre reformele/țintele esențiale din PNRR.

„Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al unui guvern. Este al cetățenilor. PNRR este planul nostru de țară, este o șansă istorică pentru repararea României și plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acțiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambițiilor și de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii își doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un Monitor PNRR” a spus Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe.

„PNRR este acum un șantier în organizare. Jaloanele stabilite pentru 31 decembrie 2021 erau măsuri de organizare a șantierului. Considerăm că, din cele 21 de jaloane, 13 sunt îndeplinite complet, restul sunt în întârziere sau sunt sunt îndeplinite formal, însă defectuos. Guvernul a făcut eforturi pe ultima sută de metri, unele măsuri trebuie însă reconsiderate. Tot ce nu este îndeplinit acum - sau e doar bifat și are probleme de fond - poate pune în pericol reformele și investițiile următoare. De astăzi, publicul din România are la îndemână un instrument unde poate căuta toate jaloanele și țintele, pe domenii, pe cuvinte cheie, împreună cu stadiul lor la zi”, a spus Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR.

Odată cu platforma online, a fost publicat și primul raport de analiză - „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR - Ce se schimbă, dincolo de bifat?”. El include analiza pe fiecare dintre cele 21 de jaloane și ținte, cu accent pe cele problematice. Diagnostice detaliate se găsesc și în platforma de monitorizare, la paginile dedicate jaloanelor/țintelor.

Concluziile principale ale celor de la USR arată că, din cele 21 de jaloane și ținte care au avut ca termen limită data de 31 decembrie 2021, situația în acest moment este următoarea:

• 13 sunt îndeplinite în mod real pe formă și pe fond (fiind marcate pe website cu culoarea verde);
• patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare (culoarea galben);
• două sunt întârziate sau cu risc de a depăși termenul prevăzut (culoarea portocaliu);
• două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR (culoarea roșu).

Spre exemplu:

Jalonul privind Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea Planului de acțiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021) - este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

Programul de acțiune adoptat în decembrie 2021 contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică, și ceea ce a fost negociat pentru PNRR. „Și, de fapt, Planul revine la o logică greșită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreținere. Și, cel mai șocant, identifică doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare - 6203 mil lei, fonduri alocate - 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanțare (pe lângă o planificată subfinanțare de la bugetul național).” - se arată în Raport.

Jalonul privind „Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit” - este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era cel care aplică sancțiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuții legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, întrucât Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit).

Acest rol revenea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în ședința de guvern.

În acest moment, nu avem un sistem care se închide în forma audit - constatare - sancționare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern - se atrage atenția în raportul USR.

Buletin Sanatate Pnrr Nr1 2022 by claus_44 on Scribd