
Denisa Crăciun
În România, microîntreprinderea este definită diferit, atât în privința impozitării conform Codului fiscal, cât și în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, conform plafoanelor stabilite de Uniunea Europeană. Pentru a preveni posibile confuzii, cititorii din comunitate antreprenorială StartupCafe pot consulta acum un infografic cu cele două definiții valabile în anul 2025.
Microîntreprinderile sunt definite ca întreprinderi care au un număr mediu de salariați mai mic decât 10 și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro.
Aceasta este definiția din Anexa 1 la Regulamentul UE 651/2014 (de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă).
Numărul de bază de salariați este exprimat în unități de muncă anuale (UMa). Persoanele care au muncit cu normă întreagă în cadrul unei întreprinderi, sau în numele acesteia pe parcursul întregului an de referință, contează ca o singură unitate. Personalul angajat cu fracțiune de normă, lucrătorii sezonieri și cei care nu au lucrat pe parcursul întregului an sunt tratați ca fracțiuni ai unei singure unități.
Cifra de afaceri anuală se determină prin calcularea veniturilor pe care o întreprindere le realizează în cursul anului în cauză, din vânzarea de produse și prestarea de servicii incluse în activitățile ordinare ale societății, după deducerea oricăror reduceri. Cifra de afaceri nu include taxa pe valoare adăugată (TVA) și nici alte impozite indirecte.
Bilanțul anual total se referă la valoarea activelor principale ale unei firme.
Această interpretare este cuprinsă în Manualul Comisiei Europene. În același manual puteți găsit detaliate și criteriile după care se stabilește dacă o întreprindere este autonomă, parteneră sau afiliată cu altă companie:
În funcție de categoria în care se încadrează o întreprindere, trebuie să se includă date provenind de la una sau mai multe întreprinderi diferite atunci când se efectuează calculul pentru IMM-uri. Rezultatul calculului va permite unei întreprinderi să verifice dacă este conformă cu numărul de angajați și cu cel puțin unul dintre plafoanele financiare stabilite în definiție.
Microîntreprinderile intră în categoria mai largă a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), din care mai fac parte:
De menționat că microîntreprinderea este definită la nivel național și prin Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările ulterioare:
Salariații cu program de lucru corespunzător unei fracțiuni de normă vor fi incluși în numărul mediu, proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă cu timp parțial, conform Legii 346/2004. La calcularea numărului mediu anual de salariați nu se vor avea în vedere salariații al căror contract individual de muncă este suspendat pentru perioada luată în calcul, conform prevederilor legale, și ucenicii și elevii sau studenții care urmează o formă de pregătire profesională pe bază de contract de ucenicie sau de formare profesională.
Codul fiscal românesc definește microîntreprinderea pentru încadrarea la impozitul pe venit microîntreprinderii, de 1% sau 3%, în funcție de anumite praguri și plafoane fiscale.
Prin OUG-trenuleț 156/2024 s-a modificat regimul fiscal al microîntreprinderilor pentru 2025. O schimbare este scăderea plafonului cifrei de afaceri pentru impozitarea micro de la 500.000 EUR la 250.000 EUR.
1. a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 250.000 EUR.
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Potrivit OUG 156/2024, pentru anul fiscal 2025/2026, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la data de 31 decembrie 2025.
Limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 (art. 4 ind. 4).
Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:
2. capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
3. nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
4. are cel puţin un salariat. O firmă nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă îndeplinește condiția de a avea măcar un angajat în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării firmei.
5. are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice prevederile referitoare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor
6. a depus în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie potrivit legii.
Prin OUG 156/2024, s-a eliminat condiția de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
De asemenea, s-au actualizat codurile CAEN pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa. Începând cu 1 ianuarie 2025, se au în vedere, după caz, și activitățile, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 6210 - Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 - Restaurante, 5612 - Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 - Alte servicii de alimentație n.c.a..”, conform OUG 156/2024.
Totodată, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
A) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro (și max. 500.000 EUR);
sau
2. desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare listei de 22 coduri CAEN:
B) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute în lista celor 22 de mai sus.
Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic. În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
---