Claudiu Zamfir
S-au făcut doi ani de când Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le-a promis antreprenorilor din România granturi de până la 100.000 EUR fiecare, printr-un proiect de ghid privind Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar până în prezent întregul proces birocratic, asistat și de roboți software RPA, nu a ajuns în faza de plată.
Pentru cine nu-și mai aduce aminte, în 4 octombrie 2022, ministerul care se ocupă de fondurile europene (MIPE) a lansat în dezbatere publică proiectul de ghid al solicitantului privind Programul pentru Digitalizarea IMM, cu un buget total de aproape 350 de milioane de euro din vestitul PNRR. Astfel, guvernanții le promiteau microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) din România granturi de câte 20.000-100.000 EUR pe proiect, să-și cumpere laptopuri, tefoane smart, softuri și alte tehnologii pentru a-și digitaliza activitatea.
Antreprenorii s-au apucat de treabă, au pus bani deoparte pentru cofinanțarea proprie, au tocmit consultanți, au plătit avansuri, și-au pregătit proiectele, să atragă fondurile europene din PNRR. Sesiunea de depunere online a proiectelor în sistemul PNRR s-a deschis în perioada 15 februarie - 30 iunie 2023. Firme din toată România au depus, atunci, 7.188 de proiecte la MIPE, pentru a avea șanse la granturi de câte 20.000-100.000 EUR.
Acum, la mai bine de 1 an și 4 luni de la închiderea sesiunii de înscrieri, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene comunică, la solicitarea StartupCafe.ro, că în acest moment „nu putem discuta despre plăți efectuate către beneficiari”.
„Până la acest moment, contractele fiind la începutul perioadei de implementare, nu putem discuta despre plăți efectuate către beneficiari” - a transmis, luni, MIPE, într-o adresă oficială pentru StartupCafe.ro.
Problema antreprenorilor este că planurile pe care și le-au făcut pentru digitalizarea firmelor riscă să-și piardă din relevanță și utilitate până când ajung să se concretizeze în investiții și să intre în producție. În doi ani, deja tehnologiile au evoluat, s-au modificat și prețurile, s-au schimbat și modelele de echipamente.
„Când am făcut noi proiectul, era iPhone 14. Acum, Apple a ajuns la iPhone 16” - ne-a spus un antreprenor.
Sunt și probleme care țin de situația și specificul fiecărei afaceri, sunt firme care nu pot să aștepte doi ani cu investițiile pentru digitalizare.
„Unii și-au cumpărat deja pe banii lor echipamentele și softurile pe care voiau să le ia, prin proiect, cu fonduri din PNRR. Alții au făcut credite bancare, cine are nevoie neapărat să-și digitalizeze afacerea nu poate aștepta ani întregi OK-ul de la MIPE” - ne-a spus un consultant.
Cu granturile de max. 100.000 EUR, antreprenorii IMM pot face achiziții de hardware, software, inclusiv soluții de automatizare a proceselor robotizate (RPA), tehnologii blockchain, sisteme de inteligență artificială, învățare automată (machine learning), realitatea augmentată, realitatea virtuală. Pot să-și cumpere un site de prezentare, servicii de cloud și de internet al obiectelor (IoT), pot accesa cursuri de formare a personalului cu ajutorul echipamentelor IT, servicii de consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie firmele.
În urma semnalelor primite de la antreprenorii din comunitatea StartupCafe.ro, am trimis și noi Ministerului proiectelor UE o solicitare de informații despre Programul pentru Digitalizarea IMM din cadrul PNRR. Ministerul condus de Adrian Câciu a înregistrat solicitarea noastră pe 25 septembrie și ne-a transmis răspunsul, luni, 11 noiembrie 2024.
Chiar dacă am primit pe mail răspunsul MIPE după termenul legal de 30 de zile, nu ne plângem. Antreprenorii noștri au depus proiectele pe vremea ministrului Marcel Boloș (susținut de PNL) și mulți n-au ajuns nici să semneze contractele de finanțare până în ziua de azi, în mandatul lui Adrian Câciu (PSD). Alt ministru, alt partid, „alți bani, altă distracție”.
În prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are 2.166 de posturi în aparatul propriu și unitățile subordonate. În plus peste acești funcționari sunt ministrul Câciu cu 7 secretari de stat la care se adaugă angajații de la cabinetele acestor demnitari.
Ministerul a achiziționat și o soluție de RPA - robotic process automation. Aceste tehnologii folosesc roboții software sau agenții de inteligență artificială pentru a automatiza procesele repetitive.
Pentru a „asigura gestionarea eficientă a numărului mare de cereri de finanțare depuse”, MIPE a cumpărat o soluție de roboți de la integratorul ETA2U, realizată pe platforma de RPA (Robotic Process Automation) a startup-ului românesc Tailent, așa cum am mai scris pe StartupCafe.ro. Robotul startup-ului românesc și-a făcut treaba lui, dar nu este suficient pentru ca antreprenorii să-și primească fondurile PNRR promise de 2 ani.
„Prin implementarea soluției de tip RPA (Robotic Process Automation) folosind tehnologia Tailent Automation Platform, s-a realizat etapa de evaluare tehnică și financiară (ETF) pentru cele 7.188 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, până la acest moment 3.683 selectate la finanțare, 186 respinse, iar restul sunt încă în proces de evaluare, urmând a fi publicate alte liste intermediare cu proiectele acceptate la finanțare/ respinse la finanțare. Astfel cu ajutorul roboților software Tailent a fost acordat punctajul ETF și clasificarea proiectelor depuse în cadrul apelului de proiecte, în ordinea descrescătoare a punctajelor. Soluția RPA a fost utilizată în principal în evaluarea ETF fără a conduce la provocări în procesul de implementare”- a precizat acum MIPE, în adresa transmisă publicației de antreprenoriat StartupCafe.ro.
Când au apărut pe piață, lucrători din birourile companiilor din întreaga lume se temeau că roboții software RPA le vor lua joburile, preluând din sarcinile repetitive din firme. Iată, însă, că la MIPE cei peste 2.000 de funcționari din subordinea ministrului Adrian Câciu nu au de ce să-și facă astfel de griji, treabă e destulă.
„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de reforme și investiții din PNRR gestionează, în paralel cu acest apel de finanțare destinat digitalizării sectorului privat, și alte investiții (...), iar provocarea noastră constă în volumul foarte mare de cereri de finanțare, respectiv contracte, de gestionat. Întreaga echipă MIPE face eforturi deosebite pentru implementarea investițiilor pe care le gestionează” - spune acum Ministerul proiectelor UE, în adresa transmisă publicației StartupCafe.ro.
În total, prin PNRR, România are la dispoziție fonduri europene de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), care acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
Din acești bani, România a primit circa 9,4 miliarde de euro prin primele 2 tranșe de plată cu tot cu prefinanțare, prin PNRR (granturi și credite). Problema este miliarde de euro stau necheltuiți în proiecte. În martie 2024, doar 1,9 miliarde de euro erau cheltuite în proiecte PNRR, potrivit ministrului Câciu. Între timp, în octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat parțial a treia tranșă de finanțare PNRR pentru România, care va aduce încă 1 miliard de euro în țară, iar restul de 1 miliard de euro din această tranșă este suspendat și condiționat de reforme pe care Guvernul trebuie să le facă până la finalul lunii martie 2025.
„2024 este anul critic absolut” pentru România, a spus, în martie 2024, Céline Gauer, responsabilă a Comisiei Europene pentru gestionarea Mecanismului de redresare și reziliență. „Orice cerere de plată care nu este trimisă până în august 2026, orice țintă care nu este atinsă până la finalul august 2026, se va traduce în pierderi de granturi și, posibil, returnarea fondurilor” - a avertizat ea.
---