Claudiu Zamfir

Când se termină plățile la Măsura 2 și Măsura 1. Când începe Start-Up Nation 2022- interviu video cu ministrul Antreprenorialului și Turismului, Constantin Cadariu

Thumbnail

Ministrul Antreprenorialului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a avansat, vineri, într-un interviu video acordat StartupCafe.ro, o serie de termene de finalizare a plăților la Măsura 2 - granturi e capital de lucru  de câte 2.000-150.000 euro pentru firme, respectiv la sesiunea a doua a Măsurii 1 - microgranturi de câte 2.000 euro. El a spus și când își propune să lanseze ediția a treia a programului Start-Up Nation, cu un buget de credite de angajament de 500 milioane lei, și a menționat și condițiile suplimentare care vor fi introduse.

De asemenea, ministrul Cadariu a dat detalii și despre alte scheme de finanțare pentru IMM-uri, cum sunt Microindustrializare și Comerț-Servicii, precum și un program mai nou, de accelerare a dezvoltării firmelor.

Urmărește intervul video cu toate detaliile oferite de ministrul Cadariu:
 

 

Cele mai importante declarații ale ministrului Antreprneoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, la StartupCafe.ro:

Plățile la Măsura 2 pentru ultimele 2885 de firme în așteptare

- Cadariu despre întârzierile de la M2: „La Măsura 2 mai sunt aproximativ 2900 de firme care așteaptă banii, din totalul celor aproape 17.000 admise la finanțare. În momentul în care am ajuns la minister, am găsit următoarea situație și anume faptul că această măsură care a avut inițial 350 milioane euro a fost suplimentată cu încă 400 și ceva de milioane de euro când s-a închis Măsura 3 și banii tot nu au ajuns. Și atunci mai era nevoie de 570 milioane lei pentru a închide Măsura 2. Discutând cu MIPE, am primit răspuns că banii europeni nu mai există, nici în POC, iar în React EU a fost în funcție de creșterea economică a României. Pentru că noi în anul 2021 am avut creștere economică, s-a diminuat suma repartizată României și atunci am rămas fără banii europeni, fără posibilitatea de a face aceste plăți. Acesta este motivul pentru care atunci când s-a negociat între MAT și Ministerul Finanțelor cerința pentru bugetul de stat am cerut ca această sumă să fie repartizată din fonduri naționale. S-a acceptat și avem banii prevăzuți în buget”.

- Pașii următori. „Există acum o situație în care trebuie să facem o corecție legislativă. Este ceva vizavi de titlul bugetar în care au fost puși acești bani și de necesitatea unui act adițional la contractul de finanțare inițial între MAT și MIPE. Sper - nu pot spune mai mult - ca în cursul lunii februarie 2022 să închidem și această măsură. Ținta este ca la începutul lunii februarie , într-una dintre ședințele de guvern, să adoptăm și această ordonanță și să putem face plățile. E nevoie de act adițional la contractul de finanțare MAT-MIPE pentru că se mărește valoarea totală a acestei scheme de ajutor de stat cu această sumă de 570 milioane lei, sumă care nu era prevăzută în momentul inițial. De altfel, atunci când s-a făcut transferul sumei de 400 și ceva de milioane de euro de la Măsura 3 la Măsura 2 s-a mai întocmit un astfel de act adițional”.

„Practic, ordonanța o inițiem noi, MAT, împreună cu cei de la MIPE, iar Ministerul Finanțelor dă avizul. Am avut o discuție tripartită, am ajuns la o soluție. Așteptăm prima ședință sau cel mult a doua ședință din februarie pentru a putea înainta spre aprobare ordonanța de urgență, pentru că în vacanța parlamentară nu puteam propune ordonanțe de urgență, noi nu eram prinși (în legea de abilitare a guvernului de a emite ordonanțe simple). Deci trebuie definirea unui alt titlu bugetar plus un act adițional între ministere, lucruri pe care le vom rezolva accelerat când va veni ordonanța de urgență. Banii sunt în bugetul Ministerului Antreprenorialului ți Turismului, iar ăsta e cel mai important, pentru că altfel era nevoie de rectificare bugetară”.

Când primesc ultimele firme banii de la stat. „E doar speranță, dacă toate lucrurile decurg normal, ca în cursul lunii februarie să putem face acest lucru (plățile către firme - n.r.), sperăm să nu avem alte sincope. Cel târziu în martie. Măsura 2 este cel mai mare program finanțat vreodată în România, valoric. Se îndreaptă spre 1 miliard de euro”.

Măsura 1 - plata microgranturilor de 2.000 EUR de la ediția a doua

- Cum se fac plățile. „La Măsura 1, în sesiunea a doua sunt aproximativ 33.000 de cereri depuse. S-a luat decizia în felul următor: se fac analize pe calupuri de câte 5.000 de solicitanți, se încheie contracte de finanțare, se fac plăți și tot așa până vom închide complet etapa a doua din Măsura 1. E posibil să rămână bani necheltuiți. Noi mai avem 65 de milioane de euro, sunt 33.000 de solicitanți, dacă ar fi să fie toți eligibili dacă s-ar încadra”.

„Primele plăți vor începe în cursul lunii februarie, cu primul calup de 5.000 de dosare analizate, vom vedea câte ajung la stadiul de a semna contractele de finanțare și vom face viramentele. Acum, din cele 33.000 se fac analize, am început de la 1 ianuarie 2022. Dacă facem paralela cu sesiunea I, atunci când s-au înscris aproape 30.000 de firme și au fost eligibile doar 17.000, vom vedea, poate între timp s-a învățat lecția din prima sesiune și vor fi mai puține respingeri”.

- Vești rele pentru firmele care au primit micrograntul de 2.000 euro și li se cer banii înapoi, pentru că nu au depus raportul de progres. „În orice contract de finanțare, în cazul acesta vorbim de o schemă de ajutor din partea statului, există parte de finanțare și parte de obligații. În momentul în care ajungi în situația și nu respecți obligațiile asumate în contract, sunt sancțiuni. În cazul acesta este returnarea sumelor, pentru că nu ne putem juca, sunt bani europeni. Indiferent de situație, dacă nu respectăm procedurile, vom fi sancționați de Comisia Europeană și nu vom primi banii. Succesul oricărui program presupune eforturi din partea tuturor. Noi, ca minister, facem tot ceea ce este omenește și pe prevederile legale. Mai mult de atât nu putem face. În momentul de față evidența mea spune că din cei 17.500 (antreprenori acceptați la finanțare), 3.900 nu au îndeplinit toate obligațiile din contract și sunt nevoiți să returneze acei 2.000 de euro pentru că așa s-au angajat”.

- O sesiunea a treia la Măsura 1? „În momentul în care vom avea evidența finală, după închiderea sesiunii a doua a Măsurii 1, vom discuta cu cei de la MIPE dacă mai e timp pentru o sesiune a treia a Măsurii 1. Din prevederile lor cu Comisia Europeană, nu știu cum stau lucrurile acolo, dar dacă mai e posibil vom face o nouă etapă. Ar fi păcat să pierdem din aceste sume, pentru că sunt decontate din fonduri europene”.

Schema HoReCa - finalizarea plăților

- Situația curentă. „Schema de ajutor pentru cei care activează în partea de hoteluri, restaurante, catering a avut inițial o sumă de 2,5 miliarde de lei alocată, deși cerințele din partea celor din domeniu erau de aproximativ 4 miliarde de lei. S-au înscris la această schemă aproximativ 10.000 de firme, au fost eligibile 8300. Acolo s-a lucrat pe un principiu de pro-rata, adică dacă erau solicitanți care cumulau o sumă mai mare se dădea procentual la toți. Pentru că suma solicitată de toți cei eligibili a fost de aproximativ 2,2 miliarde de lei, pro-rata a fost de 100%. Atunci când am ajuns la minister, în decembrie, în conturile ministerului era 1 miliard de lei în acest program, motiv pentru care am acordat pro-rata 1, însemnând cam 46% din suma cuvenită fiecărui beneficiar.

- Termen de finalizare a plăților. „Când a venit bugetul am solicitat diferența de bani, îi avem în bugetul ministerului, banii i-am solicitat de la Finanțe, i-am trimis la agenții, agențiile la bănci, urmează ca săptămâna viitoare, maximum în 2 săptămâni să fie terminate plățile”.

- Despre firmele care au ratat schema HoReCa pentru că nu au semnat contractul de finanțare la timp: „E vorba de interesul beneficiarilor. Cei care au fost interesați, care au urmărit ghidurile, care sau uitat în contracte au beneficiat, alții au pierdut această șansă. Noi nu putem interveni, pentru că sunt instituții acre ne verifică, este Curtea de Conturi, iar la fondurile europene este și auditul Uniunii Europene. E păcat. Retroactiv noi nu putem interveni. orice modificare ai vrea să faci legislativ, lucrează pentru viitor, nu pentru trecut”.

Start-Up Nation 2018 - plățile s-au finalizat

- „Startup Nation, ediția a doua, l-am închis noi când am ajuns la minister. În decembrie 2021 mai erau 200 de firme neplătite, aproximativ 40 de milioane de lei, și am atins acest jalon, am închis complet Startup Nation, ediția a doua. În momentul de față, din cele aproximativ 30.000 de solicitări, au fost contracte semnate pentru 8.900 și au închis programul 8.100 de firme. Rămâne de văzut, mai există riscuri, pentru că acest program are o perioadă de monitorizare - 2 ani pentru păstrarea locurilor de muncă, iar pentru echipamentele achiziționate - 3 ani. Orice reprezentant al statului, care face o verificare sau care pune un program în aplicare, are obligația să urmărească respectarea legii. Invers, dacă n-ar face-o, atunci când vine un organism în control, răspund toți: și privatul, și angajatul de la stat. E păcat pentru acele cazuri în care oamenii sunt nevoiți să dea banii înapoi, dar regula e regulă”.

- Vești rele pentru cei care și-au vândut proiectele după modificarea Legii SUN în 2020. „E o modificare legislativă, noi ce putem face decât să o punem în aplicare? Sunt puține cazuri. În fond, Start-Up Nation reprezintă un program de ajutor al statului pentru cei aflați la început de drum. Păi te aștepți ca cei aflați la început de drum să continue, să fie un prim imbold din partea statului, iar el să dezvolte business-ul. Or, dacă primul tău gând după ce ai obținut o finanțare este să vinzi, scopul inițial nu prea mai e atins. Dar sunt situații și situații. Omenește vorbind, pot să înțeleg, dar legal nu ai de ales”.

Start-Up Nation III - perioada de lansare propusă și noile condiții

- Nu sunt bani pentru plăți, momentan, dar lansarea se poate face cu credite de angajament. „În primele două etape, ținta a fost de câte 10.000 de beneficiari pentru acest program de startup-uri (afaceri între zero și 3 ani), de a fi ajutate pentru a evolua. Și au fost alocați 2 miliarde de lei pentru fiecare din etape. Noi avem doar 500 milioane lei, pe credit de angajament. E o situație de fapt, n-o putem modifica. Din discuțiile cu Ministerul Finanțelor și cu prim-ministrul, strategia e următoarea: noi derulăm programele. În cazul acesta e vorba de ediția a treia a Startup Nation. E o perioadă în care lucrurile trebuie puse la punct și a da drumul la program, iar la prima rectificare bugetară vom primi sumele necesare suplimentare, în funcție de ce rezultă din derularea programului. Noi intenționăm într-adevăr ca bază să dăm drumul la Start-Up Nation, dar nu numai atât. Mai avem în proiect să dăm drumul și la programe mai mici pentru nișe, cum ar fi pentru startup-uri pentru studenți sau pentru femei sau pentru diaspora.

- Modificări. „În ce privește Start-Up Nation III, cel puțin 3 lucruri noi vor apărea:

  • 1. NU vom mai puncta numărul de salariați angajați. Va fi un număr minim, dar nu vom mai puncta. Pentru că s-a mers spre numărul maxim, mai ales la recomandarea unor consultanți. Era minimum 2 și s-au dus foarte mulți la 6 angajați și s-au dus banii pe salarii și dări la salarii. Și atunci nu va mai fi criteriu de departajare numărul de salariați, va fi condiție minimă de intrare, dar nu vom mai puncta.
  • 2. pentru a crește responsabilitatea beneficiarilor, va fi un procent de cofinanțare, mic, simbolic, care să-i facă atenți pe cei care vor aplica. Cofinanțarea va putea fi între 5-10-15%, vom discuta cu reprezentanții IMM-urilor și eventual cu o parte dintre cei care au aplicat la primele două etape. Pentru a fi stimulativ, dar să nu-i încurce.
  • 3. avem în discuție un aspect cu cei de la Fondul de garantare a creditelor pentru IMM. Mai ales dacă vom merge pe un procent de cofinanțare mai mare, aplicanții vor putea lua credite cu garanție de stat. Aceasta nu doar la acest program, ci în general la programele pe care vrem să le derulăm, unde vrem să fie aproae regulă: un mic procent de cofinanțare, pentru a-i face mai responsabili”.

- Valoarea grantului Start-Up Nation: „ținta este să rămână tot la maximum 200.000 de lei”.

- Se face o nouă platformă informatică de înscrieri. „Mai avem o problemă. La Startup Nation I, s-a scos la licitație partea informatică, a fost un beneficiar extern care a asigurat platforma. Numai că a fost făcută pe un limbaj de programare mai vechi, contractul a expirat. Acesta e motivul pentru care am judecat așa: nu mai cheltuim bani și timp pentru o achiziție publică, am luat legătura cu STS și avem o lună de când lucrăm - echipa de la noi de la programe cu STS să facem o platformă a noastră să o folosim și la alte programe de startup. Suntem însă în situația în care toate ministerele au programe de derulat în perioada următoare, multe pe PNRR și acolo e urgența cea mai mare și este o încărcătură  foarte mare pe salariații STS. Și atunci, pentru lansarea ediției a treia Start-Up Nation ținta propusă ar fi ca în cursul lunii aprilie să putem avea disponibilă platforma”.

Când se vor putea lansa înscrierile SUN2022. „Noi în paralel lucrăm la partea de concept, cum va fi definit programul - condiții proceduri - pregătind emiterea ordinului de ministru necesar procedurii și mergem în paralel. Eu sper ca în aprilie-cel târziu mai să putem demara. Avem foarte puțini bani pe parte de credite bugetare și 500 milioane lei pe parte de angajament și atunci nu avem o presiune. Ținta e ca programul să se poată derula în aprilie-mai, să se poată depune cereri, probabil că vor fi tot în jur de 30.000 de cereri și atunci mai bine mergem în paralel și la prima rectificare bugetară vom avea o imagine și vom solicita o suplimentare de buget pentru plățile efective. Ediția a doua a Startup Nation a fost demarată în decembrie 2018, dar lucrurile au început efectiv în 2019 și am închis-o abia în 2021. Deci există o perioadă. De aceea nu sunt foarte îngrijorat de dimensiunea bugetului nostru  nici pe credite bugetare, nici de angajament”.

 

Alte programe de finanțare pentru IMM 2022:

- Microindustrializare și Comerț-Servicii 2022. „Au fost niște programe de accelerare a business-urilor mai vechi. Ținta este să funcționeze pe sistem de granturi până la maximum 80% dintr-o investiție, la o valoare maximă de 100.000 de euro pe investiție și cu cofinanțare din partea beneficiarului. Vrem și acolo să le introducem în protocolul cu Fondul de garantare, pentru a le asigura aplicanților garanții la creditele bancare”.

- Programul de accelerare a dezvoltării IMM. „Din programul de împrumuturi româno-elvețiene, avem 50 de milioane de lei în cont. Vrem să refacem acest program și să-l repunem în funcțiune în anul 2022 - credite subvenționate pentru afaceri în curs de derulare pentru agenții economici care nu au acces la credite bancare”.

Turism și promovare la export

- Participarea la târguri și expoziții externe pe banii statului. „Nu s-a mai participat la târguri de promovare externă, nici în turism, nici în activitatea industrială. Aceasta pentru că în 2020 aproape toate târgurile s-au oprit, din cauza startului pandemiei. Iar în 2021, din păcate, din politica unui predecesor, au fost oprite aceste participări, cel puțin la componenta de program de promovare a exportului. Acolo înseamnă că statul face o listă de târguri pe care le consideră necesare, se organizează un stand național iar agenții economici pot participa la standul național. Până acum, în derularea acestui program existau niște firme intermediare. Eu sunt de părerea următoare: când constați o deficiență o corectezi, dar nu oprești un proces. Noi am luat următoarea decizie, având în vedere deficitul comercial: vom da drumul din nou la participările la aceste târguri. Pentru că trebuie să respectăm o legislație în vigoare, la partea de promovare externă funcționăm pe acest model, dar în Transparență decizională și în negocierea cu IMM-urile lucrăm la altă structură. Am constatat că în fiecare an din suma acordată pentru aceste târguri de promovare a exportului, 15% era consumată de niște firme intermediare. Respectăm legislația în vigoare, lucrăm la o ordonanță și eliminăm intermediarii. Deci mergem 2-3 luni până intră noua formă în vigoare, în care vom acorda granturi direct beneficiarilor”.

- „Programul se va numi tot promovare la export, dar acolo facem și două corecții: participare individuală și prin stand național. Vom include un program mai vechi  care a funcționat între 2007 și 2020 - se numea Program de internaționalizare. Avea același scop, dar calea era diferită, nu se organizau standuri naționale, nu era o listă de târguri agreată, comună, în care statul să ia standuri și beneficiarii să expună acolo. Aici vor fi granturi accesate de agenții economici, iar ei cu banii aceia își vor alege ei târguri, altele decât cele din listă, și va putea participa cu cât va putea, diferența trebuind să o pună agentul economic. Dacă el consideră că într-o țară dată nu se face niciun târg pe domeniul său, va putea lua el un grant și va putea organiza el o misiune economică”.

- Fonduri pentru cei care aduc turiști străini. „Intenționăm, în 2022, să derulăm un program pentru a stimula turismul de incoming - îi vom preia pe agenții economici din turism (agenții sau operatori) să atragă cât mai mulți turiști străini. Spre exemplu, o propunere ar putea fi: ai un turist străin cazat la tine, dacă stă minimum 4 nopți, statul îți va da jumătate din prima noapte de cazare”.

- Se analizează interzicerea circulației camioanelor de mare tonaj în week-end. „Operatorii din turism s-au plâns că nu au autostrăzi. Din acest motiv, atunci când e sezon, dar nu numai, fie că discuți de Litoral, în sezonul estival, fie că discuți de Valea Prahovei, Bucovina, Maramureș, e blocaj pe drumuri. Și atunci au solicitat: în toată Europa, începând de sâmbătă la prânz până duminică la ora 24.00, circulația celor care transportă marfă este interzisă și atunci ar degreva deplasarea turiștilor mai ales în zonele de interes turistic sau până  ajunge acolo”. 

- Bugetul MAT. „Menirea fiecărei instituții este să facă execuție bugetară cât mai bună. Noi vom fi în situația în care în primul trimestru să avem o execuție a bugetului de peste 70-75% pentru tot anul. Noi suntem în situația aceasta ușor neplăcută, ca să nu spun altfel în momentul de față, în care acest minister a fost ministerul care a avut bugetul cel mai mic la începutul anului 2022. A avut buget cu 44% mai mic pe credite bugetare și cu 52% mai mic pe credite de angajament. În condițiile în care din 20, 14 ministere au avut buget mai mare, iar anumite au avut o scădere, dar niciunul mai mare de 14%. Asta e. Bine că putem închide măsuri de sprijin multe dintre ele întârziate. Ne dorim și un sprijin suplimentar pentru mediul de afaceri de aici încolo. Și aici avem proiecții de programe pe care ni le propunem în 2022. Sunt 12 direcții de acțiune. Avem acolo incluse ca și cum ar fi programe activitățile de participare la târguri de turism sau de comerț - promovare externă”.

Parallax

Vizualizari
16663
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Sorin
Varga
poza de profil
Lupascu
Stefan
Mai are cineva ceva detalii legate de Masura 2 ? Nu s-a mai inaintat cu nimic deocamanda.

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri