Claudiu Zamfir

Cum va cheltui România miliardele de euro pentru redresare din criza COVID-19: Irigațiile și tehnologia, printre priorități

Thumbnail

Irigațiile și tehnologia se numără printre prioritățile de investiții ale României din miliardele de euro alocate de Uniunea Europeană prin Mecanismul de redresare și reziliență, noua sursă de bani europeni creată pentru ieșirea din criza coronavirus COVID-19. Cât, cum și când va investi România din acest mecanism?

Ministerul Fondurilor Europene detaliază alocările României din viitorii bani europeni. Noul Mecanism de redresare și reziliență (MRR) va aloca României 30,4  miliarde de euro, din care 13,7 miliarde de euro vor fi granturi (nerambursabile) și 16,6 miliarde de euro vor fi împrumuturi cu dobândă avantajoasă.

Alocarea a fost decisă la Consiliul European din luna iulie, la care s-a dus președintele Iohannis, însă mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European și a Consiliul Uniunii Europene (miniștrii statelor membre).

Nu mai este însă timp de pierdut, pentru că statele membre UE, inclusiv România, trebuie deja să contracteze 70% din granturile MRR până la finalul anului 2022, iar restul de 30% până la finalul anului 2023.

Pentru asta e nevoie ca guvernul să stabilească urgent prioritățile de investiții, într-un Plan Național de Redresare și Reziliență, să aloce banii către prioritățile respective și să deschidă liniile de finanțare pentru ca beneficiarii finali să poată face proiecte care să fie contractate în termenul menționat.

În prima fază, printr-o viitoare ordonanță de urgență, Guvernul va aloca 19 miliarde de lei (aproape 400 milioane euro) din fonduri europene și de la buget, pentru a ajuta beneficiarii să-și pregătească proiectele pentru banii din acest mecanism.

Aceste proiecte trebuie să fie unele mature cu un anumit grad de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și să existe perspectiva de a fi contractate conform legii până la data de 31 decembrie 2022.

Astfel, vor fi 6 domenii de investiții, cu beneficiari publici care vor derula proiectele pentru granturile MRR, dar impactul va fi și în mediul privat, mai ales în agricultură, pe partea de irigații:

a) Proiecte de infrastructură pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare și desecare, protecție antigrindină, împăduriri precum și pentru alte proiecte de infrastructură. Se vor aloca până la 700.000.000 lei pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice ale viitoarelor proiecte.

Beneficiarii finali ai finanțării sunt Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor și/sau Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA care au ca obiect de activitate infrastructura de îmbunătățiri funciare precum și administrarea pădurilor și fondului forestierdin România.

b) Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism, ecologizare platforme industriale, înființare/reabilitare/modernizare campusuri școlare necesare învățământului dual, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației.

Se vor aloca maxim 450.000.000 lei pentru pregătiri.

Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

c) Proiecte de infrastructură din domeniul sănătății publice pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate spitalelor, inclusiv dacă este cazul înființarea de unități spitalicești noi precum și dotarea cu echipamente medicale, refuncționalizarea unităților spitalicești precum și pentru alte categorii de măsuri necesare creșterii rezilienței unităților medicale din domeniul oncologiei și bolilor cardio-vasculare.

Aici e vor aloca maxim 125.000.000 lei pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru viitoarele proiecte. Pentru unitățile spitalicești noi beneficiarii sunt autoritățile publice locale.

d) proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, sudură și altele asemenea în calitate de beneficiari finali.

Aici se vor aloca maximum 125.000.000 lei pentru pregătirea proictelor europene.

e) proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru localitățile pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru localitățile urbane sub 2.000 de gospodării.

 Aici se vor aloca maximum 250.000.000 lei pentru pregătirea proiectelor.  

f) proiecte de infrastructură edilitară: apă-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane.

Aici se vor aloca 250.000.000 lei pentru pregătiri.

 Astfel, beneficiarii vor primi din fonduri europene și de la bugetul de stat până la 3% din valoarea estimată a proiectelor de investiții, pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economoce ale acestora.

Ministerul Fondurilor Europene va avea puterea de a aproba sau a respinge proiectele beneficiarilor ca fiind eligible sau neeligibile pentru fondurile MRR,  chiar dacă vorbim de proiecte în domenii ca agricultura, mediul, cercetarea, infrastructura de transport sau de apă și canalizare.

MFE urmează să-și constituie o direcție de 30 de oameni care vor elabora Planul Național de Redresare și Reziliență, care va stabili prioritățile de investiții din fondurile europene ale Mecanismului de Redresare și Reziliență, de 30,4 miliarde de euro. Aceasta se va numi Direcție Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență (DG MMRR).

Pentru sistemul de guvernanță al PNRR respectiv pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, decontarea de cheltuieli, monitorizarea, monitorizarea reformelor precum și raportarea PNRR se înființează în cadrul Ministerului Fondurilor Europene o structură de specialitate cu un număr de 30 posturi cu denumirea: Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență denumită în continuare DG MMRR, care va avea ca și atribuții principale:

Fondurile europene ale României 2021-2027

Punând cap la cap informațiile oficiale, se poate schița alocarea totală de fonduri europene a României, defalcată pe domenii de investiții.

Din cei 79,9 miliarde de euro menționați de președintele Iohannis după Consiliul European ca fiind alocarea convenită pentru România, în perioada 2021-2027, vom avea următoarele domenii de investiții:

  • 30,4 miliarde de euro în Mecanismul de redresare și reziliență, din care 13,7 miliarde vor fi granturi și  16,6 miliarde, împrumuturi.
  • 19,38 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună a UE. Din acești bani, 12,35 miliarde de euro vor merge la fermieri prin plățile directe,  6,2 miliarde de euro vor fi alocați în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și 163 de milioane de euro la Programului pentru Pescuit.
  • 28,2 miliarde de euro vor constitui banii din Politica de coeziune a UE, inclusiv fondurile alocate prin instrumentul de recuperare din criză REACT-EU. Am detaliat anterior pe StartupCafe.ro cum ar urma să fie alocate fondurile structurale și de investiții, pe programe operaționale.

Dacă aduni, iese un total de 77,98 miliarde euro și mai trebuie 1,92 miliade euro. În propunerea de Acord de parteneriat elaborată de MFE, mai figurează și 1,7 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ), destinați zonelor în care se închid minele de cărbune, precum și alte alocări mai mici, cum ar fi banii pentru gestiobarea frontierelor, pentru migrație și azil, pentru securitate internă.

Parallax

Vizualizari
2781
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri