Planul României de cheltuire a fondurilor europene 2021-2027 și locul antreprenorilor IMM în schemă

România a definitivat un draft de Acord de parteneriat, aflat încă în negociere cu Comisia Europeană, acesta urmând să fie documentul programatic-cheie prin care țara își stabilește prioritățile și modalitatea de cheltuire a fondurilor europene din perioada de programare 2021-2027. Aici se regăsesc și bani pentru antreprenorii cu firme mici și mijlocii (IMM).

Firmele private mici și mijlocii românești vor avea la dispoziție circa 3 miliarde de euro din fondurile europene alocate pe perioada de programare 2021-2027, le spunea, în ianuarie 2020, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, unor antreprenori cu care s-a întâlnit atunci la Guvern. Între timp, zilele acestea, Ministerul Fondurilor Europene a finalizat și un prim draft de Acord de parteneriat pentru fondurile 2021-2027, precum și drafturi suplimentare de programe operaționale.

Aceste documente - deși incomplete și înc[ aflate în negocieri cu Comisia Europeană - ne indică totuși cam pentru ce fel de investiții va mai da Uniunea Europeană bani IMM-urilor din România.

De precizat că aici vorbim despre Cadrul financiar multianual 2021-2027, pe partea de fonduri structurale și de coeziune, fără banii din agricultură și dezvoltare a rurală. De asemenea, nu intră aici nici banii alocați din Fondul de recuperare  din criza COVID-19 (Recovery Fund), negociat recent de liderii statelor UE, inclusiv președintele Iohannis, la Consiliul European.

Așadar, din cei 79,9 miliarde de euro pentru România, anunțați de Klaus Iohannis la finalul negocierilor de la Bruxelles, în acest draft intermediar de Acord de Parteneriat vorbim de fonduri eurpene de circa 31 de miliarde de euro, la care se adaugă și contribuția bugetului României pe fiecare program operațional.

Vorbim în principal de 10 programe operaționale, gestionate de autorități de management de la 3 ministere și de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), aflate sub controlul autorităților locale.

Două scenarii sunt negociate în prezent, unul mai convenabil, în care România va contribui cu 15% din bugetul de stat la programele operaționale, și unul mai probabil, în care va trebui să acoperim 30%. În varianta cu 30% din bani naționali, programele ajung la investiții de 47 de miliarde de euro, iar în varianta dorită de Guvern, cu 15% din banii noștri, investițiile se vor ridica la 41 de miliarde de euro.

Varianta de programe operaționale cu 30% contribuție de la bugetul de stat:

În scenariul cu contribuția națională de 30% și fonduri europene de 70%, situația ar fi următoarea:

1. Programul Operațional Regional (POR) 2021-2027

La Programul Operațional Regional (POR) sunt proiectate cele mai multe oportunități pentru microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) pe perioada de programare 2021-2027. Spre deosebire de situația de până acum, când POR era gestionat de Ministerul Dezvoltării (sub multiplele sale denumiri și formule în cei aproape 14 ani de apartenență a României la UE), în perioada de programare 2021-2027 POR va fi spart în 8 programe mai mici, fiecare gestionat de autoritatea de management de la fiecare Agenție de Dezvoltare Regională (ADR) din fiecare regiune.

Aceasta a fost o dorință mai veche a primarilor și a șefilor de consilii județene, de a avea ei controlul asupra autorităților de management pentru POR. Zis și făcut, Guvernul a și publicat, zilele trecute, în Monitorul Oficial, o Ordonanță de urgență în acest sens.

• POR București-Ilfov va avea o alocare totală de 1,46 miliarde de euro (din care 30% de la bugetul de stat și restul de la UE),
• POR Nord-Vest - 1,74 miliarde euro
• POR Vest - 1,43 miliarde euro,
• POR Centru - 1,68 miliarde euro,
• POR Sud-Muntenia - 1,91 miliarde euro,
• POR Sud-Est - 1,81 miliarde euro,
• POR Sud-Vest - Oltenia - 1,46 miliarde euro,
• POR Nord-Vest - 2,13 miliarde euro.

Prin „POR-uri se au în vedere investiții care vizează în principal IMM-urile în domenii de specializare inteligentă”, scrie în draftul de Acord de parteneriat. Aici se mai scrie printre altele despre „dezvoltarea capacitații ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea si internaționalizarea start-up / spin-off in domenii RIS3 (specializare inteligentă n.r.)”.

Tot „prin POR-uri se are în vedere finanțarea sub formă de grant a antreprenoriatului și infrastructurii suport pentru afaceri și stimularea activităților inovatoare și creșterea competitivității IMM-urilor”.

Ca obiective și domenii de investiții, se observă, în mare,  creșterea competitivității IMM-urilor, precum și investiții tehnologice în IMM-uri, inclusiv tehnologii IT&C, IoT (internetul tuturor lucrurilor - n.r.), automatizare, robotică, inteligență artificiala, customizare de masă.

Tot la POR-uri se menționează investițiile în servicii si echipamente pentru transformarea digitală a microîntreprinderilor și a IMM-urilor, „inovarea bazată pe design” în vederea dezvoltării de noi produse, transfer tehnologic, suport pentru dezvoltarea și implementarea de noi modele de afaceri pentru IMM-uri, în special pentru internaționalizare, investiții în active corporale și necorporale în microîntreprinderi si IMM-uri, inclusiv scale-up.

Cele 8 POR-uri mai cuprind și investiții pentru dezvoltarea competentelor la nivelul IMM-urilor și entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială.

2. POCIDIF 2021-2027 - digitalizare și instrumente financiare

Un alt program relevant pentru IMM-uri va fi Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), care ar urma să fie gestionat ca autoritate de management de Ministerul Fondurilor Europene.

POCIDIF 2021-2027 ar urma să aibă un buget de 2,14 miliarde de euro, cu tot cu contribuția națională de 30%.

Aici regăsim axa prioritară 10- Stimularea accesului la finanțare al IMM-urilor prin utilizarea Instrumentelor Financiare. Cel mai probabil vor fi fonduri europene alocate unor fonduri de investiții, pentru acordarea de finanțări de capital de risc sau private equity unor startup-uri de tehnologie.

De asemenea, prin acest program se vor susține consorții de cercetare-dezvoltare-inovare din care vor face parte IMM-uri și firme mari.

Tot în acest program operațional, la axa prioritară 2, se menționează susținerea IMM-urilor în inovare de produs sau de proces, precum și training-uri tehnologice și antreprenoriale avansate.

Tot în acest program, POCIDIF, scrie și despre acordarea de „sprijin pentru inițierea de startup-uri sau firme spin-off în domeniul securității cibernetice”.

„Prin POCIDIF se va oferi sprijin prin instrumente financiare pentru întreprinderi, inclusiv in domeniile de specializare inteligentă la nivel național, pe baza Evaluării ex-ante pentru instrumente financiare, care va fi elaborată, conform cerințelor Regulamentului” - se mai arată în draftul de Acord de parteneriat 2021-2027.

3. POEO 2021-2027 - fonduri pentru cursuri

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) are alocat un buget total de 5,77 miliarde de euro, din care 30% banii de la bugetul de stat. Acesta va veni în locul fostului POSDRU și actualului POCU, programele sociale, prin care România ia bani de la UE și îi cheltuie în special în cursuri și training-uri pentru șomeri, persoane defavorizate, tineri care nu merg la școală și nici nu au job etc. Instituțiile de stat și ONG-urile fac de regulă proiecte cu acești bani.

Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management și la POEO 2021-2027, ca și acum, la POCU 2014-2020.

În acest program se vor regăsi și din 2021 schemele de finanțare pentru deschidere de mici afaceri: „granturi pentru finanțarea unor scheme de antreprenoriat (de tipul start-up students)”.

Tot aici se va continua cu subvenții pentru salarii, în firme private - „stimularea angajatorilor pentru utilizarea unor forme de muncă flexibile şi pentru finanțarea investițiilor care să permită utilizarea acestor forme prin facilitarea accesului la finanțare destinat IMM-urilor și acordarea de măsuri de acompaniament pentru finanțarea beneficiilor acordate tinerilor”.

Nu vor lipsi nici banii pentru „întreprinderile sociale de inserție pentru susținerea tinerilor NEETs (care nu merg nici la școală, nici la job), prin acoperirea costurilor de calificare la locul de muncă, consiliere și orientare profesională, subvenționarea contractelor de muncă și plasarea pe piața muncii la finalul perioadei de sprijin”.

În cadrul POEO 2021-2027 se anunță și Programul „Tânăr Voluntar”, prin care se vor da granturi pentru „familiarizarea tinerilor cu rigorile solicitate la un loc de muncă, cu aspectele ce țin de practicarea unei meserii”.

În acest program operațional vor fi bani și pentru „programe de pregătire a managerilor sau a unor măsuri de îmbunătăţire a accesului IMM-urilor la diversele modalități de digitalizare a activității lor (ex.: SME Digital Start Pack)”.

4. PODD 2021-2027 - proiecte de mediu

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2021-2027 va avea un buget total de 5,6 miliarde de euro, cu cei 30% de la bugetul de stat. Tot MFE va fi autoritate de management, conform draftului intermediar de Acord de parteneriat.

Aici vor fi în principal proiecte legate de protecția mediului și eficiență energetică.

În cadrul programului, se va aloca un buget de 400 de milioane de euro pentru promovarea eficienței energetice. În această linie de finanțare vor intra și firmele mici și mijlocii.

5. Programul de pescuit 2014-2020

Programul de Acvacultură și Pescuit (PAP) 2021-2027 va avea o alocare de numai 162 milioane euro, cu tot cu cei 30% de la bugetul național. PAP va fi gestonat de Ministerul Agriculturii (ca și până acum) și va finanța și o serie de proiecte IMM, cum sunt cele din domeniul turismului agrementului de pescuit, al restaurantelor cu specific pescăresc, al crescătoriilor de pește, al procesării produselor din pește etc.

6. Tranziție justă

În Programul Operațional de Tranziție Justă (POTJ) se vor aloca circa 2,5 miliarde de euro, cu tot cu contribușia națională de 30%. Aici vorbim în principal de bani din Facilitatea de Tranziție Justă, prin care UE finanțează reconversia zonelor miniere, după închiderea minelor. POTJ 2021-2027 va fi gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, ca autoritate de management, cel puțin în așa cum arată acum schema.

De aici se vor da bani pentru „finanțarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de consultanță, precum și investiții productive in IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou înființate, care conduc la diversificare și reconversie economică”.

O axă prioritară a POTJ urmărește tranziția justă a zonelor miniere „prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, IMM-urilor a cercetării și inovării și a digitalizarii”.

Banii vor ajunge în 6 județe din România: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, „care trebuie sprijinite la nivel economic și social în procesul de tranziție, având in vedere aspectele similare ce tin de economie, populație, ocupare sau aspecte de mediu”.

În fine, cam în acest tip de investiții se vor duce banii europeni 2021-2027 destinați IMM-urilor și startup-urilor românești.

Așa cum se observă, se pune accent pe afaceri tehnologice, cu un grad de dificultate mai mare, așa cum avertiza și ministrul Boloș, în ianuarie 2020.

„Dacă până acum ne puteam gândi la inițiative antreprenoriale care duceau spre activitățile curente ale firmelor, din următoarea perioadă de programare trebuie să gândim alt tip de inițiative antreprenoriale, care au la bază cercetarea, transferul tehnologic, producția inteligentă. Acestea ar fi cuvintele de ordine pe care le promovează Uniunea Europeană în momentul de față. Discutăm de o dublare a acestor fonduri și de canalizarea acestor tipuri de investiții în zonele care țin de tehnologiile de vârf”, spunea el pe 22 ianuarie, după întâlnirea cu antreprenorii.

Celelalte programe operaționale de fonduri structurale și de coeziune vor fi:

7. Transport 2021-2027 - cel mai mare

Programul Operațional Transport (POT) va fi cel mai mare program operațional de fonduri structurale și de coeziune - circa 9 miliarde de euro, cu tot cu cei 30% de la statul român. Ministrul Transporturilor va fi autoritatea de management.

Cu acești bani ar trebui să se construiască autostrăzi , căi ferate, poduri și aeroporturi în principal.

În prezent, transporturile intră în Programul Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, care cuprinde și partea de mediu, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, ca autoritate de management.

8. Sănătate 2021-2027

Programul Operațional Sănătate (POS) va avea un buget total de circa 4,2 miliarde de euro, cu tot cu contribuția națională de 30%. POS 2021-2027 va fi gestionat tot de MFE, ca autoritate de management.

Aici va intra, printre altele, construirea „celebrelor” spitale regionale, care ar fi trebuit să fie construite cu bani din Programul Operațional Regional 2014-2020 și fonduri naționale în principal.

La nivel mai mic, și cabinetele de medicină de familie vor putea fi finanțate - ca beneficiari - din POS 2021-2027, conform draftului de program.

9. POIDS 2021-2027

Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) va avea o alocare de 4,2 miliarde de euro, cu tot cu cei 30% de la bugetul național. Programul, gestionat tot de MFE ca autoritate de management, va cuprinde în principal servicii și asistență pentru vârstini, persoane cu dizabilități, persoane defavorizate. Practic, POIDS 2021-2027 preia o parte din actualul POCU 2014-2020 și fostul POSDRU 2007-2013.

10. Asistență tehnică

Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), gestionat tot de MFE, va avea o alocare totală de 258 de milioane de euro, în varianta cu 30% contribuție națională. Ca și până acum, banii vor fi folosiți pentru instruirea, pregătirea și plata suplimentară a personalului implicat în absorbția de fonduri europene pe toate celelalte programe.

Varianta de programe operaționale cu 15% contribuție de la bugetul de stat:

Alocările preliminare ale României pe categorii de fonduri europene: 

 Draftul de Acord de parreneriat 2021-2027:

Proiect Acord Parteneriat 2021-2027 by Claudiu on Scribd

În fine, această prezentare a alocărilor de fonduri europene aflate în negociere cu Comisia Europeană nu banii din Fondul de recuperare din criza coronavirus, care se ridică la 30,4 de miliarde de euro, din care aproape 14 miliarde de euro sunt granturi și restul, împrumuturi pe care le poate contracta România.

De asemenea, nu cuprinde nici fondurile pentru plățile directe la hectar, în agricultură, și nici Programul de dezvoltare rurală, gestionate de Ministerul Agriculturii. Într-un draft mai vechi de la Ministerul Agriculturii, aceste fonduri erau undeva la 20 de miliarde de euro.

Prezentare a fondurilor europene 2021-2027 pentru plăți directe în agricultură și pentru proiecte de investiții la sate:

Prezentare Cadru General PNS by Claudiu on Scribd