Noi condiții pentru fermierii care vor dori fonduri europene

Fermierii care vor dori fonduri europene începând cu anul 2023, inclusiv în România, vor trebui să îndeplinească o serie întreagă de condiții suplimentare, cum sunt cele legate de condițiile  muncă și de protecție a mediului înconjurător, potrivit noii Politici Agricole Comune (PAC).

În noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, Uniunea Europeană a alocat fermierilor și dezvoltării satelor peste 300 miliarde de euro  prin Politica Agricolă Comună, în toate cele 27 de țări membre UE.

În perioada tranzitorie, în care se face trecerea de la cadrul financiar 2014-2020 la 2021-2027, în România sunt alocați 3 miliarde de euro în anii 2021 și 2022 pentru fermieri, afaceri neagricole la sate și dezvoltare rurală. Din 2023, începe aplicarea noii Politici Agricole Comune. În total, România are alocați aproximativ 20 de miliarde de euro sub formă de plăți directe la hectar și fonduri pe bază de proiecte pentru afaceri agricole, neagricole la sate și dezvoltare rurală, în noul cadru financiar multianual.

Încă din 2018, Comisia Europeană a lansat propunerea noii Politici Agricole Comune (PAC), așa cum am relatat  atunci pe StartupCafe.ro.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a ajuns la un acord provizoriu cu Consiliul Uniunii Europene (miniștrii Agriculturii din statele membre UE) privind regulile pe care fermierii și alți beneficiari de fonduri europene prin PAC vor trebui să le respecte pentru a putea primi banii europeni.

Astfel, începând din ianuarie 2023 urmează să fie puse în aplicare „obiective mai ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului verde (Green Deal)” - spune Comisia Europeană despre documentul propus de ea și convenit acum, provizoriu, de Parlamentul European cu Consiliul European.

De asemenea, banii europeni vor fi distribuiți „mai echitabil”, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri.

Fiecare stat membru UE, inclusiv România, va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune (PAC) a UE pe următorii 5 ani. „Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să se concentreze asupra performanței” - spune CE.

Condiții suplimentare pentru fermieri

Fermierii și alți beneficiari de fonduri europene prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) vor trebui să respecte o serie întreagă de cerințe minime „mai ambițioase”, pentru a primi sprijin.

Principalele prevederi:

1. Condiții sociale la fondurile europene PAC

• Pentru prima dată, PAC va include condiționalitatea socială, ceea ce înseamnă că beneficiarii PAC vor trebui să respecte elementele legislației europene din domeniul social și al muncii pentru a primi fonduri în cadrul PAC.
• Redistribuirea sprijinului pentru venit va fi obligatorie. Statele membre vor redistribui cel puțin 10 % în beneficiul fermelor mai mici și trebuie să descrie în planul lor strategic modul în care intenționează să facă acest lucru.
• Noul nivel minim obligatoriu al sprijinului pentru tinerii fermieri (fermierii în vârstă de până la 40 de ani) va fi de 3 % din bugetele statelor membre alocate sprijinului pentru venit în cadrul PAC. Acesta ar putea include sprijin pentru venit, investiții sau ajutor la înființare pentru tinerii fermieri.

2. Condiții ecologice PAC

Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor. Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu strategia din domeniul biodiversității.

Comisia mai susține că noua Politică Agricolă Comună introduce și noi instrumente care, împreună cu noul mod de lucru, vor permite „obținerea unor rezultate mai eficace și mai bine direcționate în materie de mediu, de climă și de bunăstare a animalelor”:

• Coerența cu Pactul verde european: Noua PAC va integra legislația UE în materie de mediu și de climă. Planurile PAC vor contribui la atingerea obiectivelor strategiei „De la fermă la consumator” și ale strategiei din domeniul biodiversității și vor fi actualizate pentru a ține seama de modificările aduse de Pactul verde european legislației privind clima și mediul.
• Condiționalitate: cerințele minime pe care trebuie să le respecte beneficiarii PAC pentru a primi sprijin sunt acum mai ambițioase. De exemplu, în cadrul fiecărei ferme, cel puțin 3 % din terenul arabil va fi dedicat biodiversității și elementelor neproductive, cu posibilitatea de a primi un sprijin prin intermediul programelor ecologice pentru a atinge 7 %. Toate zonele umede și turbăriile vor fi protejate.
• Statele membre vor trebui să propună programe ecologice. Acest nou instrument voluntar va recompensa fermierii pentru punerea în aplicare a unor practici favorabile climei și mediului (agricultura ecologică, agroecologia, gestionare integrată a dăunătorilor, etc.), precum și pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Statele membre trebuie să aloce programelor ecologice cel puțin 25 % din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit, ceea ce corespunde unui total de 48 de miliarde EUR din bugetul plăților directe.
• Cel puțin 35 % din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor.
• Bugetul PAC trebuie să contribuie în mod semnificativ la cheltuielile globale ale Uniunii legate de climă. Pentru a garanta un calcul realist și fiabil, Comisia va propune până în 2025 o abordare nouă, diferențiată, care depășește metodele existente.

3. Flexibilitate în acordarea fondurilor UE

Noua Politică Agricolă Comună a UE va introduce un nou mod de lucru, în cadrul căruia fiecare stat membru va elabora un plan strategic național PAC care să descrie modul în care vor fi îndeplinite obiectivele PAC, precum și obiectivele Pactului verde, astfel cum sunt descrise în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia din domeniul biodiversității.

În plus, noua PAC se axează pe performanță, datorită următoarelor elemente:

• Norme mai simple la nivelul UE. 
• Un raport anual privind performanța care urmează să fie prezentat Comisiei de către statele membre începând cu 2024, însoțit de o reuniune anuală de evaluare.
• Comisia va evalua performanța planurilor strategice PAC în 2025 și în 2027, această evaluare fiind urmată, atunci când este necesar, de o solicitare de a lua măsuri adresată de Comisie statelor membre.
• Un set de indicatori comuni pentru monitorizarea punerii în aplicare a PAC și evaluarea performanței planurilor strategice PAC.

4. Consolidarea poziției fermierilor într-un sector agroalimentar competitiv

• Noua PAC menține o orientare generală către piață, fermele din UE funcționând în conformitate cu semnalele pieței, profitând în același timp de oportunitățile din afara UE care decurg din comerț.
• De asemenea, noua PAC consolidează poziția fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente prin extinderea posibilităților fermierilor de a-și uni forțele, inclusiv prin intermediul anumitor excepții de la legislația din domeniul concurenței.
• Va fi introdusă o nouă rezervă pentru agricultură, în vederea finanțării măsurilor de piață în cazul unor crize, cu un buget anual de minimum 450 de milioane EUR.

Pașii următori pentru noile fonduri europene din agricultură și dezvoltare rurală

Noua Politică Agricolă Comună, constituită din trei regulamente (regulamentul orizontal, regulamentul privind planurile strategice și regulamentul privind organizarea comună a pieței), trebuie să fie aprobată în mod oficial de Parlamentul European și adoptată de Consiliu înainte de a intra în vigoare.

În ceea ce privește planurile strategice PAC, statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri până la 31 decembrie 2021. Comisia va avea apoi la dispoziție șase luni pentru a evalua și a aproba planurile, care vor intra ulterior în vigoare la începutul anului 2023.

Noua Politică Agricolă Comună - cum a început

Comisia Europeană și-a prezentat propunerile de reformă a PAC în 2018, introducând o abordare mai flexibilă, bazată pe performanță și pe rezultate, care ține seama de condițiile și de nevoile locale, sporind în același timp ambițiile la nivelul UE în ceea ce privește sustenabilitatea.

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere privind reforma PAC la 23 și, respectiv, la 21 octombrie 2020, fapt care a condus la începerea trilogurilor la 10 noiembrie 2020. 

Comisia a publicat strategia „De la fermă la consumator” și strategia în domeniul biodiversității în mai 2020. Aceste două strategii au fost prezentate în contextul Pactului verde european pentru a permite tranziția către o sustenabilitate sporită a sistemelor noastre alimentare și pentru a aborda principalele cauze ale declinului biodiversității.

----

Citește și: