Românii și afacerile: Suntem tot pe ultimul loc în UE la ponderea firmelor mici și mijlocii, cu tot cu Start-Up Nation. „Eforturile de finanțare nu s-au tradus în performanță puternică”

Corespondență de la Helsinki: România a rămas pe ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea microîntreprinderilor și a firmelor mici și mijlocii (IMM) față de populația țării, deși acest indicator a crescut totuși după ce statul a introdus programul de finanțare pentru IMM, Start-Up Nation. „Eforturile politicii românești privind accesul la finanțare nu s-au tradus într-o performanță mai puternică”, se arată în Raportul anual al Uniunii Europene asupra IMM-urilor 2019.

 
 

Raportul UE asupra IMM-urilor, emis marți cu ocazia evenimentului SME Assembly, de la Helsinki, ilustrează starea antreprenoriatului din România comparativ cu cel din restul UE.

Conform celor mai recente date disponibile, în anul 2018, România avea 29 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeană, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, țara noastră era pe ultimul loc în UE la acest capitol, tot la fel ca în anii trecuți.

 
 

De asemenea, doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol.

Prin urmare, programul Start-Up Nation, demarat de Guvern în anul 2017, nu ne-a ajutat să urcăm în clasamentul european al ponderii IMM-urilor. În prima ediție a programului, au fost circa 7.100 de firme care au implementat până, la final, planurile de afaceri. Dacă toate ar fi obținut suma maximă, de 200.000 de lei, ajutor public, investiția totală ar fi de 1,4 miliarde de lei, bani care provin mai ales de la bugetul de stat, dar și de la Uniunea Europeană (circa 400 de milioane de lei).

Ulterior, în ediția a doua a programului de finanțare, înscrierile s-au făcut în perioada 27 decembrie 2018 - 12 februarie 2019, putând să aplice firmele înființate după data de 30 ianuarie 2017. În acest program, aflat încă în implementare, ar urma să fie finanțate până la 10.000 de firme, ceea ce înseamnă maximum 2 miliarde de lei, bani de la stat, în total.

Totuși, ponderea IMM-urilor a crescut în România, față de nivelul de dinaintea Start-Up Nation. Conform datelor Eurostat pe anul 2015, România avea 22 de IMM-uri la mia de locuitori.

Revenind la raportul european din anul 2019, emis marți, acesta relevă că o țară fostă comunistă, Cehia, are cele mai multe IMM-uri la mia de locuitori, 115. Poate părea suprinzător, dar țări dezvoltate din UE, ca Marea Britanie și Germania, nu au multe IMM-uri la mia de locuitori.

În total, sunt 7 țări UE care au mai puțin de 50 de IMM-uri la mia de locuitori: Austria, Germania, Danemarca, Finlanda, Croația, România și Marea Britanie.

În termeni absoluți, în România erau 485.757 de IMM-uri din sectorul non-financiar, în anul 2018, reprezentând 99,7% din totalul companiilor din țară.

Dintre IMM-uri, 88,4% erau microîntreprinderi, adică aveau mai puțin de 10 angajați fiecare. 5,9% erau firme mici (10-49 angajați) și 1,8% erau firme mijlocii (50-249 angajați).

De asemenea, în anul 2018, în România erau 1667 de companii mari (cu cel puțin 250 de angajați), reprezentând 0,3% din totalul firmelor de la noi.

„IMM-urile joacă un rol important în economia României, în sectorul non-financiar”, arată raportul UE.

IMM-urile românești generează 52,7% din valoarea adăugată totală a sectorului de business non-financiar din România. De asemenea, IMM-urile au 65,8% din totalul angajaților din sectorul de business non-financiar al țării.

Productivitatea medie a IMM-urilor românești, calculată ca valoare adăugată pentru fiecare persoană angajată, este de aproximativ 15.100 de euro, semnificativ mai mică decât media UE de aproximativ 44.600 euro. IMM-urile românești angajează în medie 5,5 persoane, depășind media UE de 3,9.

În anul 2018, au fost înregistrate 135.532 de afaceri noi și au fost dizolvate 80.181 de afaceri în România. Rezultă astfel un net de 55.351 de firme noi, în anul 2018, în țară.

Înregistrările de firme au fost cu 0,9% mai mici în 2018 față de 2017, iar dizolvările au scăzut cu o rată mai rapidă, de 2,6% în aceeași perioadă. Aceasta a avut ca rezultat o creștere netă a numărului de firme de 1,7% în 2018, comparativ cu anul precedent.

În Raportul său, Comisia Europeană arată că eforturile făcute de Guvernul român pentru finanțarea înființării de noi firme cu bani de la bugetul de stat nu s-au tradus prin performanță. Deși remarcă programul românesc Start-Up Nation, Comisia Europeană spune că statul român ar fi trebuit și măsuri de reducere a birocrației dacă voia să ajute antreprenorii cu adevărat.  

„Eforturile politicii românești privind accesul la finanțare nu s-au tradus într-o performanță mai puternică. Din 2008, România a implementat numeroase programe de sprijin pentru îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri și startup-uri - inclusiv stimulente fiscale, garanții la împrumuturi și subvenții. Printre măsurile de sprijin din ultimii ani se numără (...) Programul Start-Up Nation, care oferă subvenții de până la 45.000 de euro pentru crearea și dezvoltarea IMM-urilor. Cu toate acestea, sunt necesare alte măsuri de politică pentru reducerea birocrației, pentru ca sprijinul financiar existent să fie mai ușor accesibil pentru IMM-uri”, se arată în raportul CE.

Raportul Comisiei Europene privind IMM-urile remarcă totuși programele naționale de sprijin pentru startup-uri.

„Chiar dacă progresul antreprenoriatului este peste media UE, condițiile pentru înființarea de noi firme (startup-uri) și extinderea acestora român nesatisfăcătoare. În ultimii ani, înființarea de firme noi a fost susținută în general prin programe multianuale de finanțare publică, precum Start-up Nation, Diaspora Start-up, Micro-industrializare, Comerț etc”, se arată în raport.

În schimb, este criticat sistemul românesc prin care firmele pot obține codul de TVA pentru a-și putea deduce această cheltuială. „România a făcut inițierea unei afaceri mai greoaie, prin introducerea criteriilor de evaluare a riscurilor fiscale, crescând timpul necesar pentru înregistrarea ca plătitor de TVA”, notează CE, care citează raporul Doing Business al Băncii Mondiale.

De remarcat că și StartupCafe.ro a fost sursă de informație pentru Comisia Europeană, la întocmirea acestui raport. Un articol semnat de colega noastră, Raluca Abrihan, pe baza unui studiu al Frames, figurează la bibliografia raportului CE privind IMM-urile din România.