Recorduri Start-Up Nation: Unde sunt cele mai mari concentrări de firme pe metrul pătrat...de apartament la bloc - Finantari - StartupCafe.ro
Ovidiu D. Popica

Recorduri Start-Up Nation: Unde sunt cele mai mari concentrări de firme pe metrul pătrat...de apartament la bloc

Imagine principala
mai multe firme la acelasi sediu social

O analiză mai amănunțită a listei publice cu firmele care au depus proiecte pentru programul Start-Up Nation și au primit numerele RUE (numărul care atestă ordinea de înscriere în platforma electronică) scoate la iveală ce strategii au folosit unii dintre aplicanți ca să-și mărească șansele de a obține banii.

În București, de pildă, peste 100 de proiecte vin de la firme care au declarat sedii sociale la șapte adrese; o bună parte sunt sedii sociale declarate în apartamente de bloc obișnuite unde apar înregistrate de la două firme cum sunt cele mai multe cazuri, la 20 de firme în două camere, cum e cazul unui bloc de locuințe din sectorul 4, de exemplu.

Cele mai multe firme cu același sediu social - 24 la număr -, apar în București, în dreptul adresei unei companii specializate pe servicii precum găzduire de sedii sociale, înființări de firme noi sau tot felul de alte operațiuni la Registrul Comerțului. Cum compania arată ca o mică uzină de servicii pentru SRL-uri, PFA-uri ori Întreprinderi Individuale, nu e o surpriză că se află în top. 

Bizareriile răsar de pe la alte adrese: tot în sectorul 4, - care apare ca un adevărat pol de antreprenoriat concentrat pe metrul pătrat locuibil - într-un alt bloc de locuințe, sunt declarate 16 sedii sociale, în doua camere: 11 firme în camera 1, restul în camera 2.

Tot cu 16 firme într-un singur apartament confort II, apare și un bloc din sectorul 1, într-o zonă rezidențială din cartierul Bucureștii Noi unde sunt puține spații de birouri sau clădiri de afaceri.

În top 5 la sedii sociale pe metrul pătrat vine un alt bloc din sectorul 4 cu un apartament care găzduiește 13 sedii sociale, apoi sectorul 2 unde un apartament dintr-un imobil de locuințe are înregistrate 12 firme cu proiecte depuse pentru Start-up Nation.

În sectorul 3, 33 de sedii sociale la 3 adrese: 22 dintre firme sunt găzduite în apartamente de bloc, celelalte într-una dintre clădirile de pe platforma Faur.

Lista continuă cu grupuri ceva mai mici, de câte 4-8 firme pe aceeași adresă și se închide cu un grup mai numeros  de 2-3 firme cu același sediu social, semn că destul de mulți antreprenori din capitală s-au gândit să mizeze ”la dublu”, probabil, pe ideea că din două proiecte depuse măcar unul ar avea șanse să obțină cei aproape 44.000 de euro, disponibili prin finanțarea Start-up Nation.

Antreprenorii de pe lista de așteptare stau cu lupa pe datele publice

În București, potrivit datelor publice de la finalul înscrierii în program, aproape 1400 de proiecte ar fi de finanțat în limita bugetului disponibil. Alte peste 1500 de planuri afaceri stau la rând cu speranța că, dintre cele aflate deasupra liniei, unele nu vor întruni până la capăt condițiile și vor lăsa locuri libere pentru cele din lista de așteptare.

Ar fi o explicație pentru atenția cu care sute de antreprenori dintre cei neadmiși în primul val urmăresc fiecare etapă și întorc pe toate fețele declarațiile și datele publice puse la dispoziție de autoritățile care gestionează Start-up Nation, unul dintre cele mai importante programe de stimulare a micilor afaceri derulate până acum în Romania.

Ideea de a pune sub lupă lista proiectelor aflate acum în etapa evaluării a prins destul de repede contur într-un grup de antreprenori activi pe rețelele sociale și o primă reacție este înființarea unei pagini numită pe Facebook ”Startup Nation Investigation” .

Primă idee concret pusă în practică: o analiză a listei firmelor deponente și a frecvenței cu care același sediu social apare la mai multe firme cu proiecte Start-Up Nation.

Unul dintre administratorii paginii ne-a explicat într-o conversație scrisă că din lista cu datele publice brute a extras o listă filtrată după adresele duplicat - adică acele adrese de sedii sociale care apar de două sau mai multe ori la firme diferite - , tocmai pentru a pune autoritățile în gardă: ”noi am cerut ca măcar aceștia să fie verificați mai atent pentru a încerca, totuși să se transmită un mesaj de corectitudine”, ne-a scris adminul paginii adăugând că speră ca lista să trezească și interesul ministrului Ilan Laufer.

Mai multe firme la același sediu social. De ce ar fi o problemă?

Dacă sunteți curioși, veți observa că, cel puțin pe Google, ”mai multe firme la același sediu social.” este un subiect frecvent căutat (n.r. - cu diverse variațiuni în sintagma de căutare) sau discutat pe forumurile de specialitate.

Subiectul a preocupat, deopotrivă, antreprenorii și autoritățile, inclusiv Fiscul, de-a lungul anilor. ”Firmele de apartament” – mai multe sau nu în același loc - duc încă povara unei reputații îndoielnice și au fost adesea suspectate că nu contribuie la bunăstarea economiei ci, mai degrabă, la sporirea evaziunii fiscale și la îndesirea practicilor de afaceri incorecte.

După experiența perioadei agitate din anii 90, diverse modificări la Legea 31/1990 privind societățile comerciale au strâns tot mai mult șurubul în încercarea de a da statului pârghii mai eficiente de control chiar cu riscul îngrădirii inițiativei antreprenoriale bine intenționate.

Iată cum arată Articolul 17, alineatul (4) din Legea 31/1990, în vigoare la acest moment:

(4) La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă

  • imobilul, prin structura lui şi suprafaţa sa utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate.
  • Numărul societăţilor comerciale ce funcţionează într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare.

Sunt experți care spun că formularea ”spații distinct partajate” ar permite și intepretări mai lejere. Revenind însă la ”recordurile ” cu sedii sociale de apartament, pomenite anterior, în viziunea adversarilor acestei practici ar fi greu de admis că în 50-70 de metri pătrați dintr-un apartament obișnuit pot fi  obținute ”spații distinct partajate” pentru 10 sau chiar 20 de firme, oricât ar forța antreprenorul limitele declarației pe propria răspundere. Tabăra cu multe firme la aceeași adresă ar avea, la rându-i, replică: dacă registrul comerțului nu a avut obiecții la înregistrarea firmelor, unde-i baiul?! 

Răspunde la întrebarea zilei pe StartupCafe.ro:

Mai multe firme la același sediu social, în versiunea reloaded

Dar, 34 de parlamentari de la putere și de la opoziție au propus acum câteva luni (mai 2017)  abrogarea alin. 4 din articolul 17 al Legii 31/1990, motivând ” înlăturarea obstacolelor din calea înființării de noi întreprinderi prin ușurarea proceurilor și condițiilor de înregistrare a sediului social.

Dacă e aprobată în parlament, propunerea legislativă ar urma să modifice și alte prevederi precum avizul comitetului de bloc pentru sediul social și să dea liber, practic, la înființarea  sediilor sociale, indiferent de spațiul din apartament

Citește și:

Propunere legislativă importantă pentru antreprenori: Mai multe firme în apartament, mai multe SRL-uri cu același asociat unic

La final iată câteva cifre filtrate la nivel național – în zonele cu cele mai multe proiecte depuse -, semn că declararea mai multor sedii sociale la aceeași adresă nu este doar strategia antreprenorilor bucureșteni.

 

Top 3 Cluj-Napoca

1 adresă cu 11 sedii sociale

1 adresă cu 10 sedii sociale

2 adrese cu câte 8 sedii sociale

 

Top 3 Timișoara

1 adresă cu 9 sedii sociale

1 adresă cu 6 sedii sociale

2 adrese cu câte 5 sedii sociale

 

Top 3 Ilfov

1 adresă cu 3 sedii sociale

6 adrese cu câte 2 sedii sociale

 

Cifrele Start-up Nation 2017 (cifre oficiale):

Planuri de afaceri depuse: 19.296

Planuri de afaceri depuse corect: 19.026,

Valoare totală: 3,75 miliarde de lei

Planuri de afaceri cu punctaje care le permit să se încadreze în buget: 8.653

Parerea ta despre articol
Vizualizari
5454
Conţinut
Adauga comentariu
poza de profil
Titel
G.
Cum intentionat Aippimm a publicat o lista incompleta, fara codul CAEN real si alte date despre firme, procesul de investigatie merge greu, dar merge. Vom asista in continuare la foarte multe asemenea nereguli, nemaipunand la socoteala veridicitatea certificatelor de la producator care sa ateste vehimea tehnologiei. Lipsa de transparenta a guvernului imi intareste ideea ca "este ceva putred in Danemarca".
poza de profil
Augustin
TARIN
Buna ziua,
Am o mare nedumerire , si va rog , daca e cineva sa-mi explice cum se vor face decontarile pentru achiziile facute :
- conform ghidului , cererile de rambursare pentru achizitii se fac in maxim sase luni de la semnarea acordului. In acest caz exista doua variante : fie firme care au optat pentru credit punte prin intermediul unei banci agreate , fie credit furnizor. In ambele situatii , planurile de afaceri difera la capitolul costuri asumate. Accesarea unui credit punte pana in faza de decontare presupune macar plata dobanzilor lunare pana in momentul decontarii. ( cand o veni aceasta decontare). In a doua situatie cea de credit furnizor lucrurile nu stau chiar asa lejer.
Intrebarea este : care este termenul limita de decontare daca conform ghidului cererile se fac in primele sase luni. Mai exact exista un termen al acestei decontari de la inaintarea cererii de plata ? Pentru ca exista riscul platii efective catre furnizor.

Articole inrudite