Adi Iacob
Toate lucrurile legate de bitcoin și criptomonede au fost virale în 2017. ICO (oferta inițială de monede), în special, a câștigat o popularitate extraordinară și a devenit metoda preferată de finanțare pentru mulți investitori și startup-uri. Peste 5 miliarde de dolari au fost investiți anul trecut în ICO-uri, scrie Forbes.
La fel ca finanțarea prin crowdfunding, startup-urile care doresc să obțină investiții vin cu o idee pe care au dus-o până într-un anumit stadiu.
Vând un număr de criptomonede noi, preminate, la un preț de pre-lansare, teoretic mai mic decât se estimează că vor valora acestea ulterior. Banii obținuți îi investesc în dezvoltare. Cei care au investit în etapa de ICO au deci oportunitatea de a investi într-un proiect, sub prețul pieței.
Totuși, acești investitori își asumă și o serie de riscuri precum:
Din punctul de vedere al securității, sumele de bani nu intră direct în conturile dezvoltatorilor. Sunt menținuți în conturi escrow, adică la un terț care îi va da dezvoltatorilor după un protocol prestabilit, însă un avocat abil poate să justifice retragerea banilor, în ciuda protocoalelor.
Multe startup-uri au început să folosească această metodă de finanțare deoarece ușurează unele procese. ICO-urile au adus un nou segment de investitori, fiind accesibile tuturor. Dar și aceste oferte inițiale de monede au limitările lor, unul primar fiind faptul că foarte puține dintre startup-urile care se finanțează astfel reușesc să livreze un produs finit, scrie Forbes.
Pe lângă temeri și nesiguranță, apar câteva întrebări noi cu privire la evoluția startup-urilor care se finanțează prin ICO:
Robert Neivert, un partener al fondului de investiții din Silicon Valley — 500 Startups spune că echipele care pot face un ICO de mare succes nu vor participa la un accelerator, deoarece nu au nevoie de serviciile suplimentare. Dar echipele care se luptă să se finanțeze prin ICO și care au nevoie de servicii suplimentare vor participa în continuare la acceleratoare și vor folosi această sursă de finanțare.
Piețele emergente au adoptat în ultimii ani acceleratoarele, bucurându-se de o combinație de finanțare privată și publică.
În 2016, 206,7 milioane de dolari au fost investiți prin intermediul a 579 de programe de accelerare la nivel global în 11305 de startup-uri. Europa a avut cel mai mare număr de startup-uri care au fost accelerate prin aceste programe, în timp ce SUA și Canada au contribuit cu cea mai mare valoare a investiției.
Un impact asupra acceleratoarelor a fost concentrarea pe tehnologie — de exemplu startup-urile pentru realitatea virtuală.
StartupYard, un accelerator din Praga a primit cel mai mare număr de aplicații de la startup-urile de realitate virtuală în 2017 decât în orice an anterior. Cu toate acestea, pe măsură ce tot mai multe sectoare se suprapun și tehnologia se strecoară în multe dintre ele, un număr din ce în ce mai mare de acceleratoare se adaptează pentru a susține startup-urile.
Acceleratoarele și incubatoarele axate pe produse alimentare, modă, arte și producție, de exemplu, se dezvoltă mai rapid.
Pe de altă parte, un număr din ce în ce mai mare de interdicții și restricții apar pentru ICO-uri la nivel global.
China a interzis ICO-urile în septembrie anul trecut, parte a unei represiuni mai largi asupra criptomonedelor, scrie Bloomberg. Autoritățile de reglementare din Hong Kong și Singapore au transmis avertismente, de asemenea, cu privire la ICO-uri, invocând temeri legate de fraudă și spălare de bani. În SUA, autoritatea de reglementare a valorilor mobiliare a oprit ofertele de monede pe care le consideră prea similare cu vânzările de acțiuni.
Site-uri utile cu resurse despre ICO-uri: