EU Inc: Au apărut noi detalii despre proiectul viitorului regim al firmei europene

Uniunea Europeană vrea să introducă posibilitatea deschiderii de firme la nivelul UE, printr-un proiect cunoscut sub denumirea de EU Inc., iar acum jurnaliștii de la Euractiv.com au văzut un text de proiect de regulament pregătit de Comisia Europeană care vine cu unele noutăți

În prezent, în Uniunea Europeană există 27 de regimuri naționale de înregistrare și funcționare a firmelor, dar Comisia Europeană lucrează la un al 28-lea regim, prin care toți cetățenii din UE vor putea să-și lanseze o companie la nivel european.

„Vom propune în curând cel de-al 28-lea regim al nostru. Scopul final este crearea unei noi structuri de companie cu adevărat europene. O numim EU Inc., cu un set unic și simplu de reguli care se vor aplica fără obstacole în întreaga noastră Uniune. Astfel, afacerile vor putea opera mult mai ușor între statele membre. Antreprenorii noștri, companiile inovatoare vor putea înregistra o firmă în orice stat membru în termen de 48 de ore, integral online” - a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ianuarie 2026, la Forumul Economic de la Davos.

Ministrul român al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a fost și el la Davos, s-a declarat în favoarea proiectului EU Inc.

„Ar fi o oportunitate extraordinară (EU Inc. - n.r.). Ar însemna practic un al 28-lea regim. Pe lângă regimurile naționale (din cele 27 de state membre UE - n.r.), ai avea un regim european, acest EU incorporated, și asta înseamnă o companie înregistrată pur la nivel european, cu un set unic, simplu de reguli. Astfel încât ai putea să înregistrezi în orice stat membru al Uniunii Europene, 100% online, deci fără să duci formularul online la etajul 2, ca să zic așa. Deci pur online și în maximum 48 de ore. Și e foarte important să înțelegem că discutăm de o societate care este mai ales pentru IMM-uri, startup-uri” - a explicat ministrul Dragoș Pîslaru, la podcastul StartupCafe.ro EuSEE.

Acum, jurnaliștii Euractiv.com au văzut un draft de regulament european la care lucrează Comisia de la Bruxelles, care schimbă oarecum ceea ce se știa despre EU Inc.:

• Noul text al proiectului propus prevede introducerea unei interfețe unice europene prin care antreprenorii vor introduce informațiile necesare, care vor ajunge la registrele naționale ale comerțului de la nivelul tuturor statelor UE, în vederea deschiderii firmei europene. Aici, textul este în acord cu recomandările formulate de Parlamentul European, într-o rezoluție din ianuarie 2026.
• O altă prevedere a draftului lasă viitoarele firme europene la judecata instanțelor naționale. Asociațiile de startup-uri europene solicitaseră ca eventualele dispute legale ale viitoarelor firme europene să fie judecate în sistemul judiciar european, mai rapid, pentru a evita fragmentarea de la o țară membră la alta.
• De asemenea, în proiectul consultat de Euractiv, angajații viitoarelor firme europene ar primi nivelul de protecție garantat legal în țara în care este înregistrată compania EU Inc. Aceasta a fost o cerere a unor sindicate din Germania, care se temeau că angajații viitoarelor firme europene nu se vor mai bucura de protecție ridicată în relație cu partea patronală.

Din informațiile Euractiv.com, Comisia Europeană intenționează să promoveze proiectul EU Inc. prin regulament european, care să fie aprobat în Consiliul UE prin majoritate calificată (15 state care cuprind 65% din populația UE). Comisia vrea să evite astfel să ajungă la condiția unanimității sau să recurgă la directivă europeană, care ar necesita transpunere în legislația națională a fiecărei țări UE.

Parlamentul European susține crearea Societas Europaea Unificata (S.EU)

Într-o rezoluție din ianuarie 2026, Parlamentul European a salutat intenția Comisiei Europene de a institui al 28-lea regim, în vederea creării cadrului legal al firmei europene, denumită Societas Europaea Unificata (S.EU - societate europeană unificată).

Conform rezoluției Parlamentului European, proiectul EU Inc ar urma să prevadă:

• forma juridică de societate care face obiectul celui de-al 28-lea regim să fie denumită „Societas Europaea Unificata” (S.EU – Societate europeană unificată), ceea ce implică adăugarea abrevierii „S.EU” la abrevierile existente ale formelor juridice de societăți naționale;
• cel de-al 28-lea regim nu aduce atingere dispozițiilor de drept al Uniunii și de drept intern în domeniul dreptului muncii și al dreptului social, inclusiv normelor privind participarea lucrătorilor, astfel cum este definită la articolul 2 litera (k) din Directiva 2001/86/CE, și normelor privind contractele colective de muncă aplicabile la locul de muncă; insistă că S.EU-urile trebuie să facă obiectul acelorași norme naționale și ale Uniunii privind insolvența și nu trebuie să se abată de la nicio normă care acordă lucrătorilor protecție preferențială în cadrul procedurilor de insolvență;
• necesitatea unui proces simplu și digital de constituire și înregistrare a societăților;
• reducerea complexității procedurale și digitalizarea procedurii de înregistrare pentru constituirea unei S.EU în termen de 48 de ore, asigurând totodată securitatea juridică;
• obligativitatea integrării de instrumente digitale pentru a transmite documentele societății și pentru a publica informații online pe parcursul întregului ciclu de viață al S.EU, precum și punerea în aplicare integrală a principiului înregistrării „o singură dată” pentru înregistrarea și administrarea unei S.EU;
• posibilitatea de a recurge la proceduri digitale, cum ar fi videoconferințe pentru adunările generale și reuniunile consiliilor de administrație;
• constituirea S.EU ar trebui să fie pe deplin integrată în inițiativa de dezvoltare a unui portofel european pentru societăți, care ar putea, de asemenea, să raționalizeze și să simplifice identificarea și autentificarea digitală, precum și gestionarea documentelor esențiale ale societăților, asigurând astfel interacțiuni digitale fără probleme pentru S.EU în toate statele membre și facilitând operațiunile transfrontaliere;
• punerea în aplicare și evaluarea integrală a dreptului existent al Uniunii privind utilizarea instrumentelor digitale în dreptul societăților, în special Directivele (UE) 2017/1132 și 2009/102/CE, precum și continuarea procesului de digitalizare și automatizare a rapoartelor către autorități, care ar trebui să fie o prioritate esențială în activitatea de simplificare a reglementărilor în Uniune;
• crearea sau integrarea în structurile existente a unui portal digital uniform la nivelul Uniunii care să servească drept punct de acces direct pentru S.EU-uri, completând și extinzând actualul sistem de interconectare a registrelor comerțului (BRIS) prin furnizarea unei interfețe armonizate cu acces unic pentru utilizare transfrontalieră, fără a crea un nou registru separat sau paralel;
• portalul digital nu ar trebui să înlocuiască normele naționale existente privind constituirea societăților, ci mai degrabă să servească drept portal comun în care să fie agregate toate informațiile necesare investitorilor; insistă că portalul digital trebuie să fie ușor accesibil, permițând accesul neîntrerupt la registrele naționale ale comerțului, și ar trebui să se bazeze pe portalul e-justiție existent sau, după caz, să îl restructureze;
• portalul digital să servească drept platformă care facilitează procese digitale sigure, capabile să stocheze documente și certificări naționale, care ar putea fi recunoscute ulterior în toate statele membre pentru a permite portabilitatea certificărilor, conform principiului înregistrării „o singură dată”;
• portalul digital ar trebui să permită utilizarea de acreditări verificabile, semnarea electronică a documentelor, vânzarea și alocarea de acțiuni, elaborarea și adoptarea de decizii ale consiliilor de administrație și furnizarea de servicii de facturare electronică; subliniază că portalul digital trebuie să fie multilingv și să sprijine operabilitatea transfrontalieră;
• astfel de instrumente digitale vor spori securitatea juridică, vor reduce sarcinile administrative și vor promova funcționarea fără sincope a societăților în cadrul pieței interne;
• dezvoltarea și adaptarea în continuare a unui identificator unic al societăților din Uniune pentru a simplifica înregistrarea, a spori transparența și încrederea, a facilita verificarea identității societăților și a combate frauda, spălarea banilor și evaziunea fiscală. Acest lucru ar permite societăților să păstreze în siguranță și să pună la dispoziție acreditări verificabile pentru autoritățile din întreaga Uniune; încurajează Comisia să depună eforturi pentru a asigura interoperabilitatea cu inițiativele globale pentru identificatoarele societăților;
• posibilitatea de înregistrare ca S.EU ar trebui să țină seama de diversitatea modelelor de afaceri și nu ar trebui să fie limitată la o nouă categorie de „întreprinderi inovatoare” sau la alți factori restrictivi. Crearea unei astfel de noi categorii ar adăuga o birocratizare inutilă;
• numai persoanele fizice sau juridice care au reședința sau sunt stabilite în Uniunea Europeană ar trebui să aibă posibilitatea de a înființa o S.EU;
• o S.EU ar trebui să servească drept formă de societate pentru entități unice și pentru gestionarea uniformă a grupului și este de părere că o S.EU ar trebui să poată funcționa fie ca societate-mamă, fie ca filială a unei societăți-mamă de tip S.EU;
• sediul social al unei societăți trebuie să fie situat în unul dintre cele 27 de state membre pentru ca aceasta să fie eligibilă pentru înregistrare ca S.EU; subliniază că sediul și sediul social pot fi situate în state membre diferite.
• Pentru a accelera soluționarea litigiilor legate de S.EU, Parlamentul European recomandă introducerea unui mecanism alternativ de soluționare specializată a litigiilor. Participarea la acest mecanism ar trebui să fie condiționată de consimțământul părților implicate.

În schimb, „litigiile legate de dreptul individual și colectiv al muncii ar trebui să fie excluse din acest mecanism, iar competența în astfel de cazuri ar trebui să fie stabilită în conformitate cu articolele 20-23 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012”, mai recomandă europarlamentarii.

În plus, statele membre ar trebui să ia în considerare introducerea unui complet specializat în cadrul instanțelor lor naționale – fie un complet în cadrul unei instanțe desemnate la nivel național, fie un complet în cadrul unei instanțe specifice din fiecare entitate federală, în funcție de sistemul judiciar național în cauză. Astfel de complete de judecată ar trebui să fie dedicate soluționării litigiilor de drept civil între societăți în legătură cu forma juridică S.EU, litigiilor care decurg din sau în legătură cu achiziționarea de S.EU sau de acțiuni în cadrul acestora, precum și litigiilor dintre o S.EU și membrii consiliului său de administrație sau de supraveghere.

„Statele membre ar trebui să se asigure că procedurile în fața unor astfel de comisii pot fi desfășurate în limba engleză, cu condiția ca părțile implicate să își dea consimțământul”, mai prevede recomandarea Parlamentului European.