Viitorul politicii de coeziune după 2020: "Trebuie să răspundem provocărilor viitorului - schimbări climatice, tehnologizare"

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că este necesară o nouă strategie europeană aliniată la Agenda 2030 a ONU și la obiectivele de dezvoltare durabilă a acesteia. Potrivit oficialilor europeni, politica de coeziune trebuie să facă parte din această strategie și trebuie să fie elaborată pentru a răspunde provocărilor viitorului - precum schimbările climatice, adoptarea de noi tehnologii, atingerea unui nivel ridicat de competitivitate și gestionarea tranziției către dezvoltarea durabilă, creând în același timp locuri de muncă de calitate. 

"Depunem eforturi atât de necesare pentru a adapta politica de coeziune la exigențele viitorului; este important, în același timp, să nu uităm de provocările din prezent, care continuă să afecteze societatea în mare măsură. Aici facem referire în mod special la provocările sociale (...), la provocările economice, cum ar fi accesul la finanțare și perfecționare și la provocările de mediu, cum ar fi reducerea poluării aerului și gestionarea deșeurilor", menționează avizul CESE intitulat Viitorul politicii de coeziune în perioada de dupa 2020. 

Comitetul susține că politica de coeziune a UE trebue să aibă o abordare teritorială solidă, care să vizeze înzestrarea fiecărei regiuni cu instrumentele necesare pentru a-și spori competitivitatea într-un mod durabil. CESE consideră că toate regiunile trebuie să fie eligibile pentru finanțare, însă, pe de altă parte, comitetul își exprimă în mod clar dezamăgirea cu privire la slăbirea dinamicii transfrontaliere în cadrul politicii de coeziune.

"Dacă Europa dorește să treacă șa următorul nivel de dezvoltare economică, politica de coeziune trebuie să adopte tot mai mult o abordare diferențiată la nivel regional în ceea ce privește investițiile și răspunsurile politice", menționează avizul. 

CESE consideră că acest lucru ar putea contribui la o abordare mai bine adaptată din punct de vedere teritorial, care ar sprijini în același timp zonele cele mai izolate și slab populate (cu densitate foarte scăzută a populației, insule, munți, etc) și zonele urbane funcționale "atractive", care se confruntă însă cu provocări legate de dezvoltare. 

Schimbările cu care societatea începe să se confrunte ca urmare a globalizării și a tehnologiilor nou-apărute sau viitoare impun un proces de adaptare pe care puține țări au început să îl abordeze în profunzime. CESE consideră că politica de coeziune dispune de mijloacele necesare pentru a ajuta la abordarea noilor provocări apărute și susține că ea este unul dintre pilonii fundamentali pentru apropierea UE de cetățenii săi și pentru reducerea decalajelor dintre regiunile UE și a inegalităților dintre cetățeni. 

Bugetul blocului comunitar european constituie o mică parte din cheltuiala publică totală din UE, reprezentând sub 1% din venituri și doar aproximativ 2% din cheltuielile publice ale celor 28 de state membre. În perioada 2014-2020, bugetul UE a reprezentat 0,98% din venitul național brut al UE. Ponderea politicii de coeziune în cadrul bugetului total al UE a fost de aproximativ 35% în această perioadă. 

Deși în imaginea de ansamblu politica de coeziune are un buget relativ mic, aceasta a demonstrat că aduce o valoare adăugată clară. În perioada 2014-2020, politica de coeziune a mobilizat investiții în valoare de peste 480 de miliarde de euro, care ar trebui să conducă, de exemplu, la sprijinirea a peste un milion de întreprinderi, la accesul la servicii de sănătate îmbunătățite pentru 42 de milioane de cetățeni, la acțiuni de prevenire a incendiilor și inundațiilor de care vor beneficia 25 de milioane de cetățeni, la branșarea la instalațiile de epurare a apelor uzate pentru alte aproximativ 17 milioane de cetățeni ai UE, la accesul al internet de viteză pentru alte 15 milioane de gospodării și la crearea a oeste 420 000 de noi locuri de muncă.