VIDEO-reportaj. Și-a făcut fabrică de jucării din lemn, pe YouTube, cu 135.000 Euro, fonduri europene

Un bucureștean avea o firmă de marketing digital și software când s-a apucat să fabrice jucării din lemn. A obținut 135.000 de euro, fonduri europene, iar acum mica sa fabrică de jucării din apropierea Capitalei scoate venituri de 60.000 de euro pe an, inclusiv din săptămâna „Școala altfel”.

Și s-a gândit să facă, împreună cu doi asociați, o fabrică de jucării din lemn pe care să le vândă pe internet.

„Provocarea cea mai mare a fost aceea de a învăţa cu toţii să fabricăm jucării din lemn, adică, neavând experienţă, a trebuit să ne uităm pe YouTube cum se fabrică jucăriile din lemn”, ne povestește Marius, la făbricuța sa, unde StartupCafe.ro l-a vizitat mai deunăzi. 

Așa a luat ființă Asociația Lemniko, o asociație non-profit. Atunci, Consiliul Județean Ilfov avea un proiect mai mare de dezvoltare a întreprnderilor de economie socială în jurul Bucureștiului, finanțat de UE din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, „vestitul” POSDRU, care a scos peri albi multora, dar care până la urmă, de bine, de rău, avea să aducă în țară peste 2,3 miliarde de euro, fonduri europene.

În fine, Lemniko a obținut o finanțare de 135.000 de euro prin proiectul european SOCEC.NET și a luat în folosință un spațiu: un fost dispensar părăsit, în comuna ilfoveană Dascălu.

Cu „profesorul YouTube” și cu fondurile europene, au reușit să intre în producție. „Practic, după ce s-a implementat proiectul şi am început efectiv să lucrăm, aproximativ şapte luni ne-a luat până am scos prima serie de jucării, deci şapte luni în care am tot învățat, ne-am uitat la tehnici de fabricare a jucăriilor” - spune Marius Chirea acum.

Și designul primelor jucării mai sofisticate l-au cumpărat, pe internet, de la o firmă americană, până au reușit să-și creeze propriile modele.

10 persoane din medii defavorizate, în principal de etnie romă, au fost pregătite în proiect, iar 5 au fost oprite ca angajați.

În aceste resurse umane s-au dus 100.000 de euro din cei 135.000 de euro. Restul de 35.000 de euro au fost băgați în utilaje, magazinul online al asociației și în promovare pe internet, mai ales în Google Ads.  

Cum face Lemniko bani:

• Fabrică jucării din lemn și le vinde pe magazinul online propriu, la prețuri de la 20 până la 200 de lei bucata: pot fi suporturi de ținut iPhone-ul pe birou sau elicoptere ori combine de treierat, destul de complexe. Principalii clienți sunt companiile multinaționale care apelează la Lemniko pentru cadouri originale de Crăciun, pe care angajații lor sau partenerii de afaceri nu le găsesc la supermarket.
• Primește grupuri de copii în vizită și le arată, într-un mediu sigur, cum se fac jucăriile. La final, puștii își pictează jucăriile preferate așa cum vor ei și pleacă acasă cu ele - super custom made cum ar veni. Cei mai fideli clienți sunt copiii care vin cu activități de tip „Școala altfel” și alte vizite distractive. Aici intervine și Marius Chirea, care-și folosește experiența în marketing digital și promovează programul pe internet.
• Merge cu acest concept și la grădinițe, unde copiii învață să șlefuiască ușor și să picteze jucării.

Acum, Lemniko are încasări de 50.000-60.000 de euro pe an, iar după scăderea cheltuielilor și a taxelor mai rămâne cu 15.000 de euro pe an. Nu poate fi numit profit, pentru că este o asociație non-profit și atunci banii sunt reinvestiți în câștiguri salariale și echipamente pentru dezvoltarea continuă a fabricii.

Pasul următor? În acești 5 ani, Lemniko a fost remarcată de producători mari de jucării din străinătate, care ar fi vrut să-și externalizeze producția la Dascălu. Marius a recunoscut, cu părere de rău, că nu putea să onoreze comenzi atât de mari, ca pentru o companie care vindea în toată Europa. „Acum trebuie să mergem mai departe, ştim de ce avem nevoie ca să putem să facem acele serii de 5.000- 6.000 de produse pe lună”, spune el.

E totuși cam greu pentru o asociație non-profit să mai atragă fonduri nerambursabile din bugetul multianual al UE 2014-2020, pentru că, din cauza Capitalei, toată regiunea București-Ilfov este considerată, pe hârtie, mai dezvoltată, cu tot cu satele ei cele mai sărace. Dar Marius nu a renunțat la idee: „Vrem să accesăm în continuare fonduri europene ca să putem să  transformăm activitatea aceasta într-un business cu adevărat”.

----

Imagine și montaj: Alexandru Rădulescu. Video realizat cu echipament Nikon.

-----

Citește și:

• Fonduri europene de până la 100.000 Euro fiecare, pentru firme sociale. Ghidul solicitantului

• VIDEO Un român captează energia solară pe fereastră și spune că așa-ți poți câștiga independența față de marile companii de utilități

• VIDEO Bani Europeni 2018: 160.000 de lei nerambursabili și cursuri de antreprenoriat, în regiunea Moldova

• VIDEO Fonduri europene: 5 sfaturi de la reprezentanta Comisiei Europene pentru românii care vor banii UE. Și un proiect care a atras zeci de milioane de euro

• VIDEO Cetatea Deva: Peste 250.000 de turişti pe an, muzică electronică, istorie şi privelişti fascinante, după investiţii de 8 milioane euro din fonduri europene

• VIDEO Cum funcționează un centru de recuperare a copiilor cu dizabilități, creat cu bani europeni

• VIDEO Centru de cercetare avansată a cancerului, deschis cu 11 milioane de euro la Iași