Noile fonduri UE: Parlamentarii de la București au rezerve față de creșterea cofinanțării naționale - Bani europeni - StartupCafe.ro
Claudiu Zamfir

Noile fonduri UE: Parlamentarii de la București au rezerve față de creșterea cofinanțării naționale

Thumbnail

Parlamentul României nu este de acord ca statele membre ale Uniunii Europene să suporte contribuții naționale mai mari la proiectele europene și solicită o mai simplă mutare a banilor de la un program la altul, pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027. De asemenea, parlamentarii români au rezerve față de sistemul de impozitare a marilor companii de internet, ca Google sau Facebook,  propus de Comisia Europeană.

Aceste poziții apar în opinia Parlamentului României referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

În această opinie, emisă pe 18 iunie 2018, parlamentarii de la București „își exprimă rezerva cu privire la propunerea de creștere a ratei cofinanțării naționale, în paralel cu scăderea prefinanțării, deoarece aceasta ar putea avea un impact major asupra bugetului de stat”.
De asemenea, ei „subliniază nevoia de a se depune eforturi sporite pentru eliminarea explicită a practicilor excesive în managementul fondurilor europene, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii și al celor interesați din zonele rurale, pentru flexibilizarea și simplificarea transferurilor între programe, considerând că viteza de utilizare a acestora și eficiența cheltuirii bugetului Uniunii ar trebui să fie cât mai mult în linie cu practicile și randamentul investițiilor și proiectelor din mediul de afaceri, dar să și răspundă nevoii de a susține mici investiții”.

Ce mai vrea Parlamentul României de la viitoarele fonduri UE:

  • „Susține punerea la dispoziție a instrumentelor necesare, prin bugetul Uniunii, pentru ca tinerii și întreprinderile mici să profite pe deplin de oportunitățile oferite de piața unică și de economia digitală.

 

  • Recomandă stabilirea unui program distinct, consacrat eficienței energetice și energiei curate, pentru a se asigura atât caracterul orizontal al acestei tematici, cât și concentrarea instrumentului LIFE, consacrat deja pentru mediu și politici climatice, pe obiectivele sale de protecție a naturii.

 

  • Își exprimă rezerva cu privire la intenția Comisiei Europene de a reduce finanțarea politicilor tradiționale ale Uniunii în domeniul agricol și în ce privește creșterea coeziunii, în special din perspectiva necesității de a se asigura în prealabil o mai largă participare instituțională în procesul de decizie la nivelul Uniunii”.

Poziția Parlamentului României apare după ce pe 2 mai 2018 Comisia Europeană și-a prezentat propunerea pentru viitorul bugetul multianual al UE 2021-2027, care va ține cont de plecarea Marii Britanii din blocul european, un puternic contributor net la bugetul UE.

România se numără printre câștigătoarele alocării de fonduri europene în următorul buget multianual 2021-2027, după cum a calculat presa internațională (Financial Times). Potrivit propunerii Comisiei Europene, în următoarea perioadă de programare România, Bulgaria și Grecia vor avea fiecare creșteri de 8% ale banilor alocați în politica de coeziune. României îi vor fi alocaţi 27,20 miliarde euro (preţ curent), însemnând 30,76 miliarde euro - preţ constant.

În ansamblu, la nivelul întregii UE Politica de Coeziune a UE va avea alocări cu 30 de miliarde de euro mai mici decât în prezent, și ca urmare a ieșrii Marii Britanii din blocul comunitar (din 2019), un important contributor la bugetul UE. Astfel, Politica de coeziune va avea la dispoziţie fonduri totale de 373 de miliarde euro.

De asemenea, pentru Politica Agricolă Comună, bugetul multianual al UE, propus pentru perioada  de programare 2021-2027, va fi de 365 de miliarde de euro.

Pentru toate statele membre care au plăți directe sub 90% din media UE-27, cum ar fi România, diferența dintre nivelul actual și 90% din această medie va fi aproape de 50% în decurs de 6 ani. Toate statele membre vor contribui în mod egal la depășirea acestui decalaj.

Datorită acestei convergențe, alocarea plăților directe în România va fi de 13,372 miliarde de euro (în prețuri curente). La dezvoltare rurală, alocarea pentru România ar urma să fie de 6,7 miliarde de euro (în prețuri curente). În prezent, pe perioada de programare 2014-2020, România are alocați aproape 11,2 miliarde de euro de la UE (prin FEGA) pentru plățile directe și 8,12 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală (prin FEADR).

Impozitarea giganților internetului

În opinia sa, Parlamentul României „își exprimă rezerva asupra noilor resurse proprii propuse, reprezentate de cota de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților comerciale”.

Rezervele parlamentarilor români se referă la o propunere a CE pentru viitorul cadru financiar multianual.

Pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, Comisia Europeană a propus un impozit intermediar pe anumite venituri provenite din activități digitale. Vizate sunt aici companii mari de tehnologie, ca Google, Facebook sau Amazon.

Potrivit CE, acest impozit se va aplica veniturilor obținute din activități în cazul cărora utilizatorii joacă un rol major în crearea de valoare și care sunt cel mai greu de reglementat prin normele fiscale actuale, cum ar fi veniturile obținute din:

- vânzarea de spațiu publicitar online;

- activități de intermediere digitală care permit utilizatorilor să interacționeze cu alți utilizatori și care pot mijloci vânzarea de bunuri și servicii între aceștia;

- vânzarea de date generate pe baza informațiilor furnizate de utilizatori.

Veniturile fiscale vor fi colectate de statele membre în care sunt situați utilizatorii și se vor aplica numai companiilor cu venituri totale anuale de 750 de milioane de euro la nivel mondial și de 50 de milioane de euro la nivelul UE.

Executivul comunitar își motovează propunerea afirmînd că se va putea asigura astfel că startup-urile și firmele mici rămân scutite de această sarcină. „Dacă impozitul se va aplica la o cotă de 3 %, se estimează că statele membre ar putea obține venituri anuale de 5 miliarde de euro”, spune CE.

Vizualizari
645
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu