Specializarea inteligentă, cheie pentru atragerea fondurilor europene post-2020. Cum își caută România direcțiile - Bani europeni - StartupCafe.ro
Ioana Botezatu

Specializarea inteligentă, cheie pentru atragerea fondurilor europene post-2020. Cum își caută România direcțiile

Thumbnail

Finanțările europene pentru dezvoltare regională, foarte probabil, se vor concentra pe domeniile identificate drept cele mai competitive din fiecare regiune și țară, adică domeniile de specializare inteligentă, în viitorul cadru financiar UE post-2020. România are acum două strategii naționale care menționează cinci domenii de bază pentru specializare inteligentă dar, pe lângă acestea, fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare are propria sa strategie cu o listă proprie de domeniii identificate. Toate acestea trebuie analizate și îmbinate pentru a obține niște direcții coerente.

„UE plănuiește să își schimbe regulile de acordare a finanțărilor structurale pentru inovare pentru a oferi suport mai larg acestui domeniu, inclusiv pentru digitalizare și competențe conexe. În centrul noii politici pentru Fondul European de Dezvoltare Regională se va afla specializarea inteligentă, iar regiunile vor trebui să dezvolte planuri de investiții adresate sectoarelor care sunt cele mai competitive” – a explicat la începutul lunii iunie Rudolf Niessler, director pentru creștere sustenabilă și inteligentă la Directoratul pentru Politică Regională al Comisiei Europene, citat de Sciencebusiness.net.

Domeniile de specializare inteligentă și sectoarele competitive sunt o provocare pentru economia României. Strategii există. Acestea au fost solicitate ca o condiționalitate ex-ante pentru alocarea fondurilor pe actualul cadru financiar 2014-2020.

Oficialul UE a mai explicat, potrivit publicației amintite că, deja, teoretic sunt create nuclee de excelență tehnologică și științifică, provocarea fiind acum transpunerea acestora în modalități de inovare în întreprinderi, pentru a genera locuri de muncă și creștere.

Ce direcții are România, în prezent

România a pregătit, pentru finalizarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale 2014-2020, două strategii:

  • Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 (SNC)
  • Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (SNCDI).
Thumbnail

„Acestea au fost aliniate în ceea ce privește domeniile de specializare inteligentă, pentru a se putea asigura finanțarea în ciclul actual. Ulterior, Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) au dezvoltat Strategii de Specializare Inteligentă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare pentru a se putea detalia specificitățile locale/regionale și fundamenta/justifica alocările financiare din cadrul Programului Operațional de Competitivitate (POC) 2014-2020”, explică pentru StartupCafe.ro Clara Volintiru, Conf. univ. dr. la Facultatea Relații Economice Internaționale, ASE.

Cele două strategii naționale menționează patru domenii de bază, astfel:

  • bioeconomia
  • tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate
  • energie, mediu și schimbări climatice
  • eco-nanotehnologii și materiale avansate.

La acestea, se adaugă și Sănătatea în textul SNC 2015-2020 pentru a se putea asigura și finanțarea inițiativelor de cercetare aplicată din acest domeniu.

Pe de altă parte, domeniile identificate de Agențiile de Dezvoltare Regională sunt alese într-o logică diferită. Spre exemplu, în strategia regiunii Centru, domeniile de specializare sunt:

  • Industria auto și mecatronica
  • Industria aerospațială
  • Sectorul agroalimentar
  • Industria uşoară
  • Mediul construit sustenabil
  • Silvicultura, prelucrarea lemnului și industria mobilei
  • Sectorul IT și industriile creative
  • Sectorul medical și farmaceutic
  • Turismul balnear

Cum se vor îmbina toate acestea pentru a identifica direcțiile necesare la nivel național?

Clara Volintiru crede că, în perspectiva viitorului Cadrul Financiar Multianual (CFM) post-2020 autoritățile centrale precum Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Cercetării și Inovării și ansambul stakeholder-ilor trebuie să armonizeze abordările sincronizate, dar disparate, asupra specializării inteligente din România.

„Conform viziunii promovate de Comisia Europeană, ce reiese din propunerile de regulamente sectoriale publicate în ultimele luni, cel mai bun exercițiu de pregătire a negocierilor dintre România și CE pentru ciclul de finanțare viitor ar fi realizarea unei Strategii Naționale pentru Specializare Inteligentă 2020+, care să reflecte unitar obiectivele tuturor instituțiilor centrale și regionale menționate anterior. Marea provocare în acest sens este: cine va fi instituția responsabilă cu realizarea unui astfel de document programmatic integrat? Experiența instituțională de până acum ne arată că România nu a excelat în colaborare eficientă inter-ministerială”, spune Clara Volintiru.

Alternativa, în opinia expertului citat, rămâne actualizarea Strategiilor de linie (ex: SNC, SNCDI) cu o perspectivă mai largă dedicată sinergiilor inter-sectoriale.

„Utilitatea unei viziuni unitare asupra proiectelor pe care ne dorimsă le finanțăm în zona de specializare inteligentă este esențială pentru adoptarea rapidă a viitorului Acord de Parteneriat și a Programelor Operaționale din CFM 2020+. Nepregătirea din timp a unui document strategic de calitate poate fi un handicap important în perioada negocierilor de finanțare pentru ciclul viitor”, mai spune Clara Volintiru.

Domeniile identificate până acum - detalii

Detalii despre cele 4 domenii de bază incluse acum în cele 2 documente strategice naționale (HotNews.ro)

La acestea se adaugă Sănătatea.

La nivel regional, documente separate, unde sunt detaliate domeniile de specializare inteligentă, de exemplu:

Descarcă Strategia Regiunii Sud-Est

Domenii identificate:

  • Inginerie și transport naval,
  • Industria confecțiilor,
  • Industria agro-alimentară și pescuit,
  • Biotehnologii,
  • Eco-tehnologii,
  • Turism,
  • TIC, High Tech, Nanotehnologii și Materiale avansate

Descarcă Strategia Regiunii Sud-Muntenia

Domenii identificate:

1. Construcția de mașini, componente și echipamente de producție,

2. Agricultura și industria alimentară

3. Bioeconomia: dezvoltarea economiei circulare,

4. Turismul și identitatea culturală,

5. Localitățile inteligente,

6. Industria de înaltă tehnologie

Descarcă Strategia Regiunii Nord-Est

Parerea ta despre articol
Vizualizari
392

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Conţinut
Adauga comentariu