Claudiu Zamfir

Noile fonduri europene pentru firmele românești: 3 miliarde Euro, dar mai greu de accesat, în 2021-2027. Măsuri pentru startup-uri

Thumbnail

Firmele private românești, inclusiv startup-urile, vor avea la dispoziție 3 miliarde de euro din fondurile europene care urmează să fie alocate României în perioada de programare 2021-2027, însă banii vor fi mai greu de accesat decât în perioada de programare curentă, le-a spus, miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, unor oameni de afaceri cu care s-a întâlnit la Guvern.

În periada de programare curentă - 2014-2020 - din care se mai pot trage bani europeni până la finalul anului 2023, firmele private românești au avut la dispoziție fonduri europene de 1,5 miliarde de euro pentru afaceri (neagricole) și au depus proiecte în valoare totală de 3 miliarde de euro. În total. 17.000 de firme din România au beneficiat de fonduri europene structurale și de investiții pentru inițiative antreprenoriale, în perioada 2014-2020, a mai spus Boloș.

Viitorii bani europeni - 2021-2027 - care sunt încă în discuție la nivelul UE, vor fi de două ori mai mulți pentru antreprenorii români, dar vor veni și cu provocări mai mari. Și asta pentru că se va pune accentul pe afaceri tehnologice și de cercetare, capitol la care patronii din România nu stau foarte bine neapărat, în general.

Dacă până acum ne puteam gândi la inițiative antreprenoriale care duceau spre activitățile curente ale firmelor, din următoarea perioadă de programare trebuie să gândim alt tip de inițiative antreprenoriale, care au la bază cercetarea, transferul tehnologic, producția inteligentă. Acestea ar fi cuvintele de ordine pe care le promovează Uniunea Europeană în momentul de față. Discutăm de o dublare a acestor fonduri și de canalizarea acestor tipuri de investiții în zonele care țin de tehnologiile de vârf”, a spus ministrul Boloș, după întâlnirea cu antreprenorii.

„Nu va fi o perioadă extrem de simplă, mai ales pentru inițiativele antreprenoriale care vor urma să aibă loc în perioada următoare. Trebuie să ne uităm și la politica pe care o promovează UE susținând acele tehnologii de vârf pe care noi le-am intitulat tehnologiile viitorului. Sună extrem de pretențios să ne gândim la nanotehnologii, biotehnologii, alte domenii de vârf ale tehnici, dar cred că așezarea pe acest drum al tehnologiilor de vârf va face diferența între România actuală și România următorilor 10 ani”, a mai avertizat ministrul.

(Citește și: LISTA 2020: Opt surse de bani pentru firme românești)

Fonduri europene pentru startup-uri

De asemenea, vor fi alocate fonduri europene și instrumente financiare pentru firmele tinere care s-au înființat în ultimii ani pe fonduri europene prin programele România Startup Plus, Diaspora Startup și, parțial, Start-Up Nation 2017 (doar o parte s-a derulat pe fonduri UE).  

Astfel, pe obiectivele de resurse umane, ministrul a prezentat 4 inițiative pe fonduri europene:

  1. Componenta de startup-uri. „Mai ales componenta de startup adresată tineretului și în special componentelor de startup care au avut un succes aparte - cum este Startup Diaspora”.
  2. Calificarea angajaților la locul de muncă, de acest tip de intervenție beneficind companiile dar și angajații acestora.
  3. Calificarea și recalificarea forței de muncă - noutatea este legarea cursurilor de calificare de nevoile din piața muncii, pentru „o tentă de utilitate dată acestor calificări”.
  4. Crearea instrumentelor financiare necesare pentru startup-urile care s-au înființat în baza programelor naționale care au fost sprijinite din fonduri europene „și mai ales pe zona de asigurare a continuității activității acestor startup-uri înființate”. În general, instrumentele financiare însemană scheme de garanții publice care să ușureze accesul firmelor private la împrumuturi de la bănci, cu dobânzi mai mici (cum este actuala Inițiativă pentru IMM).

Fonduri europene pentru digitalizarea firmelor

O altă componentă importantă este legată de digitalizare. „Mediul de afaceri va avea acces la fonduri pentru asigurarea digitalizării activității pe care o desfășoară”, a mai spus ministrul Fondurilor Europene.

Un subiect discutat a fost debirocratizarea și simplifcarea sistemului de accesare a banilor europeni. „Noi ne-am angajat că vom asigura debirocratizarea. Un prim pas a fost făcut mai ales pe comunicarea cu beneficiarii și vor fi aprobate în Guvern noi măsuri”, le-a mai promis Marcel Boloș oamenilor de afaceri.

La nivelul Uniunii Europene, noua Comisie von der Leyen pune accentul pe investiții în tehnologii verzi, prin așa-numitul Green Deal, aflat în dezbatere cu statele membre și cu Parlamentul European, prin care se vor direcționa 1000 de miliarde de euro, în 10 ani, către tehnologii de reducere a poluării. În cadrul planului, este prevăzut și un Mecanism de tranziție echitabilă (Just Transition Mechanism), prin care se dorește ca statele UE care au economii bazate pe combustibili fosili să-și reducă amprenta de CO2 treptat prin trecerea la energie verde. În acest mecanism, România va avea alocați circa 757 milioane euro, fiind al treilea beneficiar, după Polonia (2 miliarde euro) și Germania (877 milioane euro).

Parallax

Vizualizari
29681
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri