Claudiu Zamfir

#12yearchallenge: Câte miliarde de euro a luat și câte a dat România la UE, de când este membră

Thumbnail

În perioada 1 inuarie 2007-31 decembrie 2018, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 50,13 miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu aproape 17 miliarde de euro. Potrivit datelor centralizate la Ministerul român al Finanțelor, țara are astfel un plus de 33,17 miliarde de euro, soldul pozitiv în relația cu Uniunea Europeană în 12 ani de apartenență la blocul comunitar.

Banii absorbiți cuprind fonduri europene post-aderare - din perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 -, precum și foduri alocate în perioada de pre-aderare, dar care au fost virate de Comisia Europeană după ce România a aderat la UE.

Din actualul cadru Financiar Multianual al UE - 2014-2020- România a primit puțin peste 13 miliarde de euro, din care mare parte - 4,78 miliarde euro - sunt banii din Fondul European pentru garantare Agricolă (FEGA), plățile drecte la hectar primite de fermieri în funcție de suprafețele de terenuri agricole, fără să fie nevoie de proiecte europene. Absorbția de bani FEGA a ajuns astfel la o rataă efectivă de 44,88% din cât are alocată România pe acest fond.

Problemele apar la fondurile europene structurale și de investiții (FESI), adică banii pe care îi primește țara pentru proiecte de investiții realizate, de la drumuri și autostrăzi până la cursuri de recalificare a șomerilor sau mici afaceri private.

Acești bani sunt absorbiți de România prin 8 programe naționale, gestionate de autoritățile de management din subordinea a 3 ministere: Ministerul Agriculturii, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale.

În perioada de programare 2014-2020, România are alocate FESI de 30,88 miliarde de euro, din care a primit efectiv 7,9 miliarde de euro, însemnând o rată de absorbție de 25,56%, sub media UE de 27%, conform situației centralizate de Ministerul Fondurilor Europene.

Numai că din acești bani, 1,8 miliarde de euro sunt avansuri acordate de Comisia Europeană statului român în anii 2016 și 2017, pentru a putea demara proiectele europene.

Mai rămân 6,1 miliarde de euro, absorbiți de România în baza cheltuielilor efectuate de beneficiarii interni în proiectele europene derulate. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 19,82%, ca rambursări de cheltuieli în proiecte.

Mergând mai în amănunt, în cadrul acestor fonduri FESI intră și banii din Politica de coeziune a Uniunii Europene, gestionați la nivel național de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale (prin autorități de management). Pe Politica de coeziune, în perioada 2014-2018, România a reușit să obțină rambursări de cheltuieli de numai 2,85 miliarde de euro, adică 12,64% din sumele alocate țării prin această politică, rată de absorbție fără avansuri.

Thumbnail

Situația pe programele de fonduri UE după rata de absorbție în perioada de programare 2014-2020:

 - PO Regional, gestionat de Autoritatea de management a POR din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRAP)- 984 milioane euro, ca bani primiți de la Comisia Europeană până la 31 decembrie 2018. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 14,34%. În POR 2014-2020, regăsim linii de finanțare foarte importante pentru antreprenorii cu firme mici și mijlocii: 2.1 A - microîntreprinderi și 2.2. Tot în POR a fost introdus, ca axă prioritară, fostul Program Inișiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (POIIMM), prin care IMM-urile primesc credite bancare cu garanții publice. În acest program, alocările de la UE sunt transferate la băncile comerciale din România, care acordă creditele, iar gradul de absorbție înregistrat crește imediat prin preluarea fondurilor la bănci. De exemplu, în 28 septembrie 2018, POIIMM figura cu 100 de milioane de euro alocați, din care grad de absorbție 86%, prin faptul că bpncile partenere au preluat fonduri de 86 de milioane de euro din care oferă credite firmelor private. În octombrie 2018, Guvernul a mutat POIIMM la POR, ca axă prioritară, și a transferat în  noua axă 150 de milioane de euro din restul POR. Acesta este artificiul prin care POR își crește considerabil rata de absorbție, datorită unei realocări acceptate de Comisia Europeană.

- PO Infrastructura Mare, gestionat de AMPOIM, de la Ministerul Fondurilor Europene (MFE) - 1,98 miliarde euro, adică 21,5% rată efectivă de absorbție. Aici sunt banii de autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, metrou, apă, canalizare etc.
 

- PO Competitivitate, gestionat de AMPOC de la MFE - 287,88 milioane de euro, adică 21,65%, rată de absorbție. Aici sunt sume importante pentru firme axate pe IT și cerectare, despre care StartupCafe.ro a mai scris.
 

- PO Capital Uman , gestionat de AMPOCU de la MFE - 861,65 milioane euro, adică 19,71% rată de absorbție. În cadrul POCU 2014-2020 regsim două importante linii de finanțare pentru antreprenorii debutanți: România Start-Up Plus și Diaspora Start-Up.
 

- PO Capacitatea Administrativa, gestionat de AMPOCA de la MDRAP - 78,47 milioane euro, adică 14,19%, rată de absorbție.  

- PO Asistenta Tehnică, gestionat de AM POAT de la MFE - 96,5 miloane de euro, adică 38,18%, rată de absorbție.

- Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), gestionat de Ministerul Agriculturii - 3,56 miliarde de euro, bani primiți de la CE, adică 43,85% rată de absorbție. Aici se regăsesc linii de finanțare populare în rândul antreprenorilor IMM: submăsura 6.4, submasura 6.2, sumbăsura 4.2, submasura 6.1, submăsura 6.3.
 
- Programul Operațional Pescuit,
gestionat tot de Ministerul Agriculturii - 37,5 milioane de euro, adică 22,29%, rată de absorbție. Aici sunt linii de finanțare pentru antreprenori interesați de afaceri cu prelucrarea produselor pescărești sau cu crescătorii de pește, precum și pentru restaurante cu specific pescăresc.

Principalele probleme care au ținut pe loc fondurile UE în România

Absorbția de fonduri europene a avut de suferit din cauze externe, dar mai ales interne. Aprobarea târzie a documenteleor programatice la nivelul Uniunii Europene, întârzierea constituirii și acreditării autorităților de management naționale, probleme în funcționarea sistemului electronic românesc de management al fondurilor UE au fost cauze ale startului greu al atragerii de bani europeni, așa cum a mai scris StartupCafe.ro.

Problemele nu s-au oprit, însă, aici. „Este important să ne concentrăm și pe restul provocărilor: construcția unor capacități administrative dezvoltate, creșterea calității proiectelor, includerea actorilor regionali în gestiunea programelor europene... Cred că dacă rezolvăm aceste provocări, incusiv învățând din greșelile trecutului, impactul utilizării banilor europeni va fi mai mare” - spunea comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, în octombrie 2018, la conferința EuroIMPACT de la București, organizată de Institutul European din România (IER) și StartupCafe.ro.

Progresele nu au prea venit, iar autoritățile române au apelat tot la comisarul Crețu pentru a le aproba o serie de artificii tehnice prin care să evite pierderea de bani europeni.

Un exemplu este cel al celor 3 spitale regionale, care ar trebui să fie construite la Cluj, Craiova și Iași, din Programul Operațional Regional. Guvernul român s-a răzgândit în privința spitalelor și i-a propus lui Crețu să mute finanțările către achiziționarea de ambulanțe. Evident, achiziția de ambulanțe este mult mai ușor de realizat decât proiectele ambițioase de proiectare și construcție a unor spitale. Prin astfel de artificii, România mai salvează în jur de 700 de milioane de euro de la dezangajare.

Parallax

Vizualizari
11807
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri